Numai cu mama / mame singure

still_dreaming a scris:

Mie mi se pare ca trebuie sa fii curajos, si chiar daca ti se spune ca tatal este talentat in muzica sau sport poate sa iasa o combinatie care sa nu aiba aceleasi talente.

bine, insa riscul asta il ai si cind cunosti donatorul...ca sa zic asa
ideea insa cred ca e daca sa iti asumi sau nu sa cresti singura un copil, fara suportul unui barbat....
ei bine, eu as zice da. pentru ca in marea majoritate a cazurilor contributia tatalui e financiara si cam atit ori in zilele noastre sunt din ce in ce mai multe femei cu cariera, cu venituri suficiente cu posibilitatea de a angaja bona sau cu parinti care sa le poata ajuta...ceea ce cam rezolva problema financiara.
sigur, ai zice ca un copil e bine sa cresca intr-o familie, cu doi parinti...si asa si e. insa divortul e foarte frecvent, familiile monoparentale deasemenea si mai exista si multe familiii in care contributia paterna la grija fata de copil este ca si nula. si daca o femeie isi doreste un copil insa nu gaseste barbatul potrivit asta inseamna sa fie condamnata sa nu poata avea copilul dorit? nu cred ca e cazul

sa stii ca eu am vazut a in unele "civilizatii" se practica sa se spuna fara nici o retinere: fiul meu vitreg, fiul meu adoptat si faptul ca sint mame singure. Pur si simplu se accepra situatia de copii si de cei din jur, de societate.
Adica nici nu e vorba de a ascunde adevarul.
Poate sa fie traumatizant pentru copil ca are numai mama si ca ii lipseste sa vada cum e si cu tatal, care cum zicea Doctoressa de cele mai  ulte ori e "decorativ" in peisaj.

Eu ma intreb totusi cit de puternica sa fie mama sa treaca prin toate de una singura, perioada de graviditate si ce va urma .....

subscriu, ralluka

mai...eu am crescut fara tata. pot sa zic ca rolul de tata l-a jucat bunikul. a fost MULT mai bine. imi stiam tatal, bunicii de pe tata, insa toti au fost o apa si un pamant: mincinosi la greu. soacra lui mama a despartito pe ea de tata si mai atrziu a ajuns sa regrete, cand noua nora a dat-o afara din casa sau cand se ducea pe la ficiorsu o tinea pe hol. cu taica-miu am reluat leg acum 3-4 ani. a fost ok la inceput. bun , se plangea ca nu castiga bine ( e in italia) ca nu are sa-mi trimita, nu aveam eu mari pretentii la el. anul trecut mi-a promis ca vine la nunta mea...canci. cu 2 sapt inainte a zis ca nu-l lasa seful, ca sa aflu ca de fapt a fost in romania, in orash, acasa. apoi ca sa se scoata a inceput sa ii zica lui fracsu (care a venit la nunta mea...ca de imi era unchi) ca de fapt a vrut sa vina, m-a cautat la serviciu dar eu am fugit de el. e un mincinos notoriu...si de aia zic ca mi-a fost FFFF bine fara el. cel putin modelul masculin care l-am avut, bunicul, am avut ce invata de la el. de la taica-miu poti invata doar ca " asa ceva sa nu fac".
maicamii nu i-a fost greu sa ma creasca. a ajutat-o parintii si plus de asta a avut/are un copil cuminte.
deci se poate si fara barbat.

Si eu cred ca o femeie poate creste un copil singura, mai ales daca exista bunici care sa se implice. Un bunic sau un unchi pot fi un model pentru copil. De multe ori se intampla asa chiar daca este o familie obisnuita, dar tatal nu este la inaltimea rolului. Totusi cred ca e mai bine in familie. Dar ideea de a veni pe lume prin inseminare artificiala de la un donator necunoscut, si ceva mai putin prin fiv (in cazul unei familii care nu poate avea altfel copii) pe mine ma infioara. Nu suport nefirescul.
Ce ma mai infioara in cazul donatorului necunoscut este faptul ca nu imi voi cunoaste fratii si ca as putea sa ma indragostesc si sa ma casatoresc cu propriul frate.

si eu am crescut fara tata de la 10 ani si fratele meu avea 6 nishori si mama a tinut si rolul de mama si de tata
a muncit fffff mult pt noi , eu sunt la fac in primul an si fratelo la liceu tot in primul an la cel mai bun liceu din cj
eu sunt la buget la fac am si bursa
deci eu zic ca o mama puternik poate creste si sg copii, bineinteles e mai greu dar nu imposibil

Ultima oara a fost editat de brunetzik (2008-02-14 09:39:51)