:( :( :(


#1 2007-11-02 09:51:26

Lavinia_tia
Sr. member
Inregistrat: 2006-12-29
Mesaje: 1576

:( :( :(

care a fost cea mai mare suferinta peste care ati trecut?
lumea mai e la fel dupa acea intamplare?
probabil ca par nebuna si cel mai probabil ca si sunt.... dupa ce am aflat ca cel mai probabil am HPV si tesut modificat la nivelul colului simt ca nimic nu mai e si nu va mai fi la fel. orice as face nu reusesc sa treaca o zi fara sa trag un plans sau fara sa cred ca nu voi mai vedea/simti/trai mult.
probabil ca in stilul asta ma voi duce cu capul, dar asa gandesc... si nu ma pot controla.

stiu ca printre voi se afla persoane care probabil au trecut peste lucruri mai urate asa ca va rog nu imi spuneti ca sunt copil, ca nu e grav ce am sau alte replici ce nu pot fi argumentate.

de fapt, gandindu-ma acum nici nu stiu exact de ce am scris aceste randuri, poate pt ca m-am indispus citind cum marea majoritate este nervoasa ca s-a certat cu iubitul si s-a terminat lumea, ca nu ar putea sa ii ierte nu stiu ce, ca nu a sunat atunci cand a promis... si ma gandeam ca tare bine era cand grijile mele erau exact acestea.

v-ati imaginat vreodata cum ar fi lumea fara voi? dar nu asa in joaca ci pur si simplu sa te gandesti ca nu mai esti si ce implicatii are acest fapt asupra fiecarei persoane pe care o cunosti...

Offline

 



#2 2007-11-02 10:00:00

crys_ty_na
Platinum member
De la: Oradea
Inregistrat: 2006-08-19
Mesaje: 23955

Re: :( :( :(

am fost nevoita sa ma gandesc cum ar fi fost...si spre surprinderea mea tot atunci am descoperit cata lume tine la mine...si cata lume ar suferi daca eu n as mai fi...
da...problema ta poate nu pare grava pt altii...care au trecut prin altele si mai grele...dar inteleg cum te simti...vei trece si peste asta vei vedea...toti trecem...oricat de greu ne este...peste catva timp vei privi in urma si vei putea glumi pe acest subiect...dar deocamdata nu trebuie sa te lasi prada suferintei...
si la intrebarea daca lumea mai e la fel dupa acea intamplare...nu stiu de lume cum e...dar eu stiu ca m am schimbat f mult...am renuntat la viata mai agitata care o aveam pana atunci si m am linistit...acum vad lucrurile altfel...si am alta viata...si ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pt asta...


happy with him...inlove with him...puss

Offline

 

#3 2007-11-02 10:29:05

theSame_ElaElis
Hero member
De la: Winnie the Pooh
Inregistrat: 2007-10-12
Mesaje: 3707

Re: :( :( :(

Am fost intr-o situatie limita cand eram studenta si fratele meu elev la liceu; atunci, in 4 luni, ne-am pierdut ambii parinti; si ma gandeam ce rost mai am pe lume; adica pentru ce mai traiesc; ca doar lumea e mare si multa si se descurca fara mine; da... lumea; dar aveam un frate pe care trebuia sa il sustin sa ajunga si el om in toata firea; si am tras mai departe; acum eu sunt salariata si fratele meu e student la o facultate fff buna; eu il ajut cat pot de mult si va deveni inginer diplomat; ar fi avut cu ce sa se mandreasca si parintii nostri de noi; dar... timpul nu a mai avut rabdare; acum viata e altfel si stiu ca exista oameni care imi repeta mereu sa am grija de mine; deci exista oameni, fratele si iubitul meu,rude si prieteni, carora le pasa de mine; cum ar fi fost daca nu as fi depasit acele luni in care nu imi pasa daca imi cadea un bolovan in cap si muream? nu mai vreau sa stiu; viata mea a capatat un sens si vreau sa o traiesc; uneori ma tem ca sanatatea ma va pune si pe mine la grea incercare dar as vrea sa nu imi pierd forta gandirii pozitive si credinta intr-un unic si puternic Dumnezeu! Cum va dori El! Stiu ca El doreste sa traim pana cand el zice "atat!"!
sper ca cei dragi sa iti fie alaturi in incercarea ta si sa te ajute sa treci mai usor prin incercarile tale. Gandeste pozitiv si incearca sa crezi!

Offline

 

#4 2007-11-02 10:39:23

norishorulalb
Banat
De la: Mika
Inregistrat: 2007-04-03
Mesaje: 24197

Re: :( :( :(

Sa va ajute Dumnezeu...Intr-adevar e f trista povestea ta ElaElis.... dar am un prieten (care are o sora mai mare) aici in Medias. A patit exact ce ai patit si tu. S-au sustinut ca frati si se iubesc enorm. Ma ung pe suflet cand ii vad cat de maturi si frumosi pot fii...au trecut sie ei prin multe. Sper sa dea Dumnezeu sa fiti tari in continuare, sa aveti o viata fericita si propriile voastre familii. Multa multa sanatate si felicitari pentru puterea de a trai!

Ultima oara a fost editat de ralluka (2007-11-02 10:39:40)

Offline

 

#5 2007-11-02 11:12:08

micicutza
Banat
Inregistrat: 2007-10-25
Mesaje: 11922

Re: :( :( :(

Lavinia sotul meu a avut cancer la testicol cand era in armata..a facut operatii peste operatii pana cand a fost trimis la cluj la institut..pe vremea aceea cazuri ca ale lui se trimiteau cu titlul de experiment...adica cei de aici nu i-au dat vreo sansa si l-au trimis acolo...a facut si acolo operatie si apoi cimioterapie..cine a facut stie ce inseamna...dar niciodata in tot timpul asta nu a disperat..un om mai optimist ca el nu stiu daca gasesti asa des...s-a tratat si acum e un om sanatos cu toate ca i-au extirpat testicolul..am mers la controale luna de luna apoi la 3 luni la 6 luni la 1 an...am implinit 11 ani de la tratament..tot mai mergem la controale acum la 2 ani...dar el s-a vindecat cred doar pentru ca s-a gandit la asta..si acum?..acum ca si dupa tratament este un om normal, vede viata intr-un mod optimist...acum glumeste pe seama faptului ca nu mai are par..de la tratament i-a cazut parul si niciodata nu l-a mai lasat sa creasca..saptamanal il tund eu acasa si ii fac modele cu masina si radem...cand vorbeste cu soacra-sa ii spune ca isi pune bigudiuri sau ca o roaga sa i-l impleteasca sau fel de fel de glume...totul este sa te intaresti tu pe tine si sa ai credinta ca totul va fi bine....doar asa poti trece peste necazuri.


N. Iorga: "Unii oameni au demnitatea ambitiei lor, altii a situatiei lor, cei mai putini au demnitatea persoanei lor."
Eu le am pe toate trei...

Offline

 

#6 2007-11-02 11:15:51

Lelaina
Hero member
De la: Bucuresti
Inregistrat: 2007-02-02
Mesaje: 4397

Re: :( :( :(

situatia limita la mine s-a manifestat mai mult la mama...aveam 10 ani fara o luna knd a murit tatal..imi amintesc k aniversarea mea de 10 ani a fost cea mai trista pe kre am trait-o si pe kre probabil o voi trai...toata lumea imi amintea ks in doliu si k nu ma pot bucura de varsta pe care tocmai o implinisem si aniversarea mea parea ca o a doua inmormantare-cea a copilariei mele....
   Am trecut peste,in masura in kre poti spune k poti trece peste moartea unui parinte.... de multe ori stau si ma gandesc cum ar fi fost viata mea cu ambii parinti-si poate k mama n-ar fi ajuns asa cum este acum-pesimista,nu mai crede in oameni,etc...
    Dar nu pot zike k am avut o viata urata..m-am bucrat de ea oricum,dar nu te poti abtine sa nu privesti in urma cu regret...

    Asa k,lavinia,fi tare..si gandeste-te k se poate si mai rau de atat....gandeste-te k o gandire pozitiva te poate ajuta enorm... si gandeste-te kte persoane au probleme de sanatate sau avut probleme kre mai de kre..si avem un exemplu clar si pe forum... asa k zambeste si bucura-te de viata si lupta sa ti-o faci kt mai frumoasa


Poor is the man whose pleasure depends on another

Offline

 

 Acum



   

Footer-ul board-ului

© Copyright 2002–2024 forummamici.ro
© ForumMamici.ro.
Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a fotografiilor din oricare pagina a site-ului anticonceptionale.ro va fi posibila numai cu acordul nostru scris.