Nu il pot uita

daca nu mai exista nici o posibilitate,TREBUIE sa te detasezi sa incerci sa uiti...nu rezolvi nimik chinuindu-te,gandeste-te ca poate nu a fost el alesul...o sa vina si cel ales pt tine...nu te mai necajii atat ca iti faci numai tie rau..

eu  zic  sa  nu  renunti...dc'l  iubesti  asa  de  mult...mi'as  pierde  speranta  poate  in  momentul  in  care  l'as  vedea   cu  o  alta  fata  si  poate  k  nici  atunci...nu'i  mai  spune  k  renunti   k  in  sinea  lui  isi  va  spune  k  nu  l'ai   iubit inde'ajuns  si  de  aceea  l'ai  si  inselat, d'asta  nici  nu  ti'a  raspuns

pune-te putin in locul lui.Daca te-ar fi inselat, nu ti-ai fi pierdut increderea in el? Deci trebuie sa ii dai timp de gandire si sa-l convingi ca nu vei repeta greseala. Daca te iubeste o sa te ierte.

Presupun ca tu l-ai pus sa se uite in ochii tai si sa-ti spuna ca nu te iubeste. Ca sa te pedepseasca, ti-a spus-o.

Daca nu te iubeste, nu prea ai ce sa faci.Doar sa-ti gasesti o activitate utila si placuta care sa-ti tina mintea ocupata suficient de mult incat sa nu mai ai timp sa te gandesti la el. Sa nu-l cauti si sa strangi din calea ta toate lucrurile care iti amintesc de el. Restul e chestie de timp.

daca il iubesti. de ce ai facut'o?
acum nujt ce sa zic
de ce el nu te mai iubeste
barbatsii sunt foarte orgoliosi crede'ma. poate de asta ti'a zis ca nu te mai iubeste
dar asta nu inseamna k tu trebuie sa fii miloaga si sa te rogi de el sa te ierte
trebuie sa fii puternica
stiu ca e greu. dar...
asta e viata...
[suntem niste fiintse nenorocite facute pentru a fi asa ]

daca as fi in locu' tau
si el m'ar fi inselat
sincer
l'as fi iertat

petru ca asa e femeia facuta
dar trebuie sa fim puternice
ceea ce e greu... dar trebuie.

Ultima oara a fost editat de claustrophobical (2007-12-17 08:54:55)

arabella22 a scris:

nu il pot uita...cu aceste cuvinte incepe povestea mea banala si trista, la fel ca milioanele de alte povesti de acest gen
A fost primul, l-am iubit ca pe nimeni altul. Au aparut problemele, l-am inselat si apoi i-am marturisit. M-a iertat dar peste cateva zile ne-am despartit. Mi-a spus ca nu ma mai iubeste. L-am implorat infranta sa ma ierte pentru tot ce i-am gresit, sa uite tot raul, sa ma primeasca inapoi. Nu credeam vreodata ca va fi capabil sa ma priveasca in ochi si sa imi spuna ca nu ma mai iubeste dar a facut-o...sincer si calm si rece. Stiu, am gresit tradandu-l dar mi-am platit greseala inzecit. Au trecut cateva luni de atunci, luni in care am suferit clipa de clipa. Acum sunt departe, in alta tara, intr-un loc minunat de care nu ma pot bucura pentru ca gandul meu, inima mea este mereu la el. Plang in fiecare zi, sper si ma rog pentru el, pentru noi.
Am vorbit de curand, i-am spus ca as vrea sa fie aici cu mine, a spus ca si el ar vrea dar...ca lucrurile sunt asa cum sunt. Apoi i-am spus ca il iubesc si ca nu il voi uita niciodata dar ca daca el asa vrea si daca nu mai simte nimic pentru mine, eu renunt sa mai lupt. Nu a raspuns...poate bucuros ca il las in pace.
E atat de trist, de penibil...sunt atat de penibila.
Cum sa fac sa uit? Daca nu mai vreau pe nimeni altcineva, daca stiu ca tot ce am avut eu mai frumos i-am dat lui? Mi-a luat tot ce am avut mai frumos si acum nu a mai ramas nimic.
Simt ca innebunesc. Ma invart in cercul propriilor mele ganduri si nu vad o solutie si un raspuns. Imi vine sa urlu, sa fug, sa fug de el, de mine, de amintiri, de tot. Dar oriunde m-as duce, totul ma urmeaza.

sa mor de inteleg de ce i-ai mai zis. dak oricum stiai ca e o greseala, de ce sa-i mai zici?.. nici un om nu ar reactiona bine la o veste de asta..

nici eu nu inteleg de ce i-ai spus. te-a ranit si el cumva si ai vrut sa te razbuni?

Ultima oara a fost editat de cocoleta (2007-12-17 09:19:40)

mda... poate... dar eu am invatat din viata asta de rahat ca sinceritatea absoluta si corectitudinea nu te duc nicaieri.

mai...n-o mai judecati pe fata...asta e, a facut-o, a facut-o...i se poate intampla oricui, oricat ne-am bate cu pumnul in piept ca "eu niciodata...". Nu stii niciodata unde te duce viata...Fata a facut o greseala, a recunoscut-o si acum vrea sprijin, vrea un sfat de la noi...Nu sa se justifice in fata noastra...Si ce daca i-a spus adevarul? Sincer, voi daca ati fi inselate, ati prefera sa nu va spuna niciodata? sau sa aflati din gura nu stiu cui decat din gura lui? Eu una nu prea cred...

cel mai bine...daca asa este, n-are sens sa te bati cu morile de vant