Antibiotice in sarcina

Intr-un studiu in care 90% din femeile gravide au folosit medicamente fara prescriptie sau cu reteta, cel mai frecvent utilizate fiind antiemeticele, antiacidele, antihistaminicele, analgezicele, antibioticele, tranchilizantele, hipnoticele. Din clasa antibioticelor si antimicrobienelor vom enumera in continuare cateva mai uzuale si efectele lor asupra sarcinii si fatului.

Tetraciclinele - antibiotice cu spectru larg, din grupa carora fac parte: tetraciclina, doxiciclina, oxitetraciclina, minociclina.

Tetraciclinele trec prin placenta si se concentreaza si depoziteaza in oasele si dintii fatului combinandu-se cu calciul; perioada de risc este de la mijlocul pana la sfirsitul sarcinii. La copiii expusi la tetraciclina in utero, dintii pot fi galbeni si mai expusi la carii, putand apare hipoplazia smaltului si o retardare in cresterea osoasa.
Prin urmare, tetraciclinele trebuie evitate dupa primul trimestru de sarcina si la copiii sub 8 ani.
La sugari este posibil sindromul pseudotumor cerebri cu crestere a presiunii intracraniene si bombarea fontanelelor.


Aminoglicozidele - din grupa carora fac parte gentamicina, kanamicina, streptomicina, neomicina, amikacina. Toate aminoglicozidele sunt ototoxice si nefrotoxice.

Streptomicina, gentamicina, kanamicina fac parte din medicamentele ototoxice (afecteaza auzul si echilibrul), ele putand trece prin placenta si distruge labirintul fetal (urechea interna). Totusi eficienta lor in tratarea bolilor ce pun in pericol viata poate precumpani asupra riscurilor.

Cloramfenicolul, chiar si cand e administrat la mama in doze mari, nu afecteaza fatul; totusi nou nascutii nu il pot metaboliza adecvat, rezultatul fiind colapsul circulator (sindromul copilului cenusiu). Cloramfenicolul, desi are un spectru larg de activitate, trebuie rezervat infectiilor severe cand alte antibiotice nu sunt la fel de eficente sau sunt mai toxice, deoarece poate provoca rar anemie aplastica prin depresie medulara (adica maduva osoasa nu mai produce hematii).


Penicilinele - din grupa lor fac parte: penicilina G, V, Ospen, moldamin, oxacilina, precum si penicilinele cu spectru larg - ampicilina, amoxicilina, augmentin, amoxiclav, Ospamox. Penicilinele par sa fie sigure.


Sulfamidele cu actiune prelungita trec prin placenta; ele pot deplasa bilirubina de pe locurile de legare - daca sunt administrate inaintea saptamanii 34 de sarcina. Placenta excreta eficient bilirubina, altfel in apropierea nasterii nou nascutul poate dezvolta icter.

O exceptie o reprezinta sulfasalazina (al carei metabolit fetal are o slaba activitate de inlocuire a bilirubinei, avand un risc minim pentru fat). O combinatie de sulfamida+antibiotic o reprezinta Biseptolul, care mai are si alte denumiri comerciale ca Bactrim.

Sub nici o forma sulfamidele nu se vor administra gravidelor aproape de termen si nou-nascutilor!


Cefalosporinele (Cefalexin, Rocephin) sunt des administrate in sarcina dar studiile la oameni nu au putut exclude posibilitatea unor afectari; ar trebui utilizate in sarcina numai daca sunt intr-adevar necesare.


Chinolonele si fluorochinolonele (Zanocin, Nolicin) sunt utilizate in general in tratamentul infectiilor urinare. Utilizarea chinolonelor in sarcina a fost pusa recent sub semnul intrebarii deoarece ciprofloxacinul si norfloxacinul au o mare afinitate pt oase si cartilagii putand sa produca artralgii la copiii expusi, deci in prezent sunt contraindicate la copii si femei gravide.