Urmarile unei curi de slabire

manaci cat trebuie asa siguri nu te ingrasi si faci sport

mananca in cantitati mai mari fructe si legume . Esti vegetariana ?

eu zic intai sa vorbesti cu un psiholog, ca ceea ce-mi zici tu imi seama a anorexie (lipsa ciclului e unul din semne). Deci primul pas e sa te duci la un psiholog, si o sa-ti dai seama ca totul e doar in minte ta...daca mananci sanatos, faci si ceva sport nu ai cum sa te ingrasi prea mult.
Oricum, trebuie sa faci ceva...si nu poti singura sa treci peste asta. Cauta ajutor, nu e nici o rusine, multe fete trec prin asta. Si cauta ajutor cat mai repede, din anorexie se poate muri daca nu te tratezi la timp.

de acord cu crys_ty_na

uite ce am gasit in manualul meu de sanatate mintala:
Anorexia nervosa

Criterii de diagnostic
1.    Greutate corporală mai scăzută cu 15% faţă de greutatea normală;
2.    Teama intensă de a creşte ?n greutate deşi persoana poate fi subponderală;
3.    Distorsiuni ale imaginii corporale;
4.    Absenţa a cel putin trei cicluri menstruale consecutive.


Distorsiunea imaginii corporale se referă la tulburarea modului ?n care este percepută dimensiunea corporală, adica persoana pretinde ca este grasă, chiar dacă este foarte slabă sau neagă gravitatea greutăţii scăzute pe care o are.
Sunt două tipuri de anorexie recunoscute: tipul restrictiv: dietă foarte strictă dar fără comportamente de tip ?binge? ? evacuare forţată (vărsături autoinduse sau folosirea de medicamente care să producă diureză crescută, laxative sau clisme) şi tipul cu evacuare forţată ?n care manevrele de evacuare forţată enumerate mai sus sunt folosite.
Date epidemiologice
Prevalenţa pe durata vieţii la femei este de 0,5-3,7%. Debutul bolii are loc de obicei ?ntre 10 şi 30 de ani, asoci?ndu-se adesea cu un eveniment de viaţă stresant. Anorexia apare la o v?rstă fragedă, adesea la scurt timp dupa prima menstruaţie. V?rsta cea mai periclitată, la care o persoana se poate ?mbolnavi, este odată la 14 ani şi apoi la 18 ani.

Tablou clinic

Anorexicii se consideră prea graşi, oricare ar fi greutatea lor reală. Uneori ei nici nu observă cand au deja o greutate sub cea normală. Pentru a slăbi, anorexicii refuză consumarea alimentelor sau consumă doar alimente cu conţinut foarte scazut ?n calorii, cazuri ?n care această boală poate deveni fatală. Anorexicii gasesc plăcere ?n starea creată de ?nfometare şi de faptul ca ?şi au corpul "sub control", iar slăbirea o vad ca o răsplată a "activităţii" lor. ?şi controlează greutatea prin c?ntariri repetate, luarea măsurilor, fac sport chiar şi ?n situaţiile ?n care sunt bolnave, rănite sau obosite; la femei apare o neregularitate a ciclului sau poate chiar sa nu mai intervină timp ?ndelungat, iar la bărbaţi apare impotenţa. Unghiile, pielea şi părul sunt clar afectate iar tensiunea şi temperatura corpului sunt scazute. La ?nceput, persoanelor care nu cunosc situaţia, le este greu să perceapă aceste probleme. Din punct de vedere medical, o persoană cu un IMC mai mic de 17,5 poate fi considerată anorexică.

Consecinţe medicale şi psihice
Din cauza scăderii ?n greutate şi a alimentaţiei sărace pot apărea grave tulburări somatice. Printre manifestări se includ:
?    Scăderea ?n greutate din cauza ?nfometării sau exerciţiilor fizice ?n exces
?    Amenoreea (lipsa menstruaţiei)
?    Scăderea libidoului
?    Dureri abdominale
?    Malnutriţia (o formă severă de scadere ?n greutate)
?    Tulburări electrolitice (hipokalemie ? scăderea potasiului din s?nge)
?    Pierderea smalţului dinţilor din cauza vărsăturilor repetate auto induse
?    Esofagită
?    Anemie
?    Subţierea firelor de păr ? lanugo (asemănator cu puful de pe capul sugarilor)
?    Scăderea estrogenului şi testosteronului
?    Osteopenie (pierdere de ţesut osos)
?    Adesea se ?nt?lnesc şi simptome ale unei depresii sau/şi puternică irascibilitate.
?    Compulsii şi uneori halucinaţii
?    Anxietate
?    Abuz de alcool şi alte substanţe
?    Suicidul ?n cazul bolnavilor depresivi
?    Moartea din cauza malnutriţiei severe

Evoluţie şi prognostic
Din totalul pacientelor, 40% recuperează, 30% se ameliorează, restul de 30% devenind cazuri cronice. Rata de mortalitate a anorexiei nervoase este de aproximativ 18% ?n primul r?nd din cauza complicaţiilor medicale şi suicidului.
Tratamentul anorexiei nervoase

Cei mai mulţi dintre pacienţi trebuie trataţi intraspitalicesc, ?ntr-o unitate pediatrică sau psihiatrică pentru mai multe săptăm?ni sau luni. Iniţial, sunt stabilizaţi din punct de vedere medical după care este ?ncepută reabilitarea nutriţională. Tratamentul este ?ndreptat şi spre identificarea şi tratarea tulburărilor coexistente, care includ tulburările de dispoziţie, anxietatea, tulburările de personalitate şi abuzul de alcool sau alte substanţe. După ce greutatea pacienţilor este readusă la o limită normală, antrenarea intensivă
?ntr-un model de viaţă sănătos consolidează eficienţa tratamentului.Tratamentul pacienţilor cu v?rsta sub 18 ani are succes doar dacă este inclusă ?ntreaga familie. Perioada de convalescenţă durează de obicei 2-3 ani şi include tratamentul individual, al grupului sau al familiei. Tulburările psihiatrice coexistente, ?n special tulburările de dispoziţie, de personalitate şi abuzul de substante, necesită cel mai mult timp şi sunt cele mai dificil de tratat. Mortalitatea poate fi redusă prin stabilizarea medicală promptă a scăderii ?n greutate şi a hipokaliemiei (hipopotasemiei) şi prin recunoaşterea şi tratamentul tulburărilor depresive apărute concomitent (?n 30-50% din cazuri).
Tratamentul psihosocial şi terapia de grup au rol educaţional şi suportiv. Psihoterapia psihodinamică individuală s-a demonstrat a fi ?n general ineficientă. Cea mai valoroasă s-a demonstrat a fi terapia cognitiv-comportamentală care ?ncearcă să schimbe atitudinile şi obiceiurile alimentare c?t şi imaginea propriului corpl. Terapia familială este utilă pentru problemele relaţionale şi poate ajuta la reducerea simptomelor. Medicaţia se foloseşte adeseori ?n asociaţie cu psihoterapia, cuprinz?nd antidepresive şi uneori neuroleptice atipice.


Sper sa te ajute cu ceva.

Ultima oara a fost editat de Andreea86 (2008-03-28 16:29:31)

sunt de acord cu voi,recunosc sunt anorexica dar atat pot sa zic ca e foarte greu sa trec peste aceasta problema doar cine a trecut prin ce trec eu poate sa ma inteliaga.intradevar ma uit in oglinda si mi se vad toate oasele,mi-am dat seama ca sunt exagerat de slaba...credetima de fiecare data zic de maine mananc dar...cum pun ceva in gura am impresia ca m-am ingrasat...problema este ca in luna mai plec in italia la lucru si mi-e frica ca nu voi rezista,cu toate ca lucrez de la 19 ani acolo,iar data trecuta cand am fost nu am mancat mai nimic,ma ajutat bunul Dumnezeu sa am putere de lucru,mai simtiam ca pic de pe picioare,dar luam medicamente si parca imi mai reveniam putin.va multumesc pentru sfaturile care mi le-ati dat va pup dulce fetelor

eu am facut un inceput de ulcer de la o copilarie d'asta. m-am linistit acum

eu zic asa: mai intai la psiholog si apoi la un nutritionist...si apoi eventual la ginecologie sa rezolvi si cu ciclul.

nu te ingrasi daca nu faci excese, pt a te mentine in forma poti face sport, foametea nu e o solutie. Stii ce faci tu acum? te torturezi , iti chinui organismul , scuza-ma ca vb asa, dar asta faci tu acum. Trebuie sa iti controlezi alimentatia, nu sa te infometezi, daca nu faci ceva in sensul asta acum poate ca mai incolo va fi prea tarziu.

Du-te la un psiholog daca crezi ca nu poti face fata singura situatiei. FA CEVA PT TINE

inaltime 1.53 si 42 kg de la 50 de kg