Offf, nu-mi vine inca sa cred...mereu intram aici si asteptam cu sufletul la gura sa mai aflu vesti de la el...acum...Dumnezeu sa te odihneasca in pace prietene drag. Si eu propun ca topicul sa ramana deschis.
nu mi vine sa cred... acum ascultam melodia asta si... am vazut la "omagii" ce s-a intamplat credeam ca e vorba de un alt armand, de o alta poveste... imi pare ff rau ca pt un cunoscut, ca pt un prieten... si mai ales imi pare rau ca s-a sinucis... dar Dumnezeu il va ierta, pt ca noi o sa ne rugam pt el, pt ca suferinta uneori ne depaseste, pt ca nu suntem mereu puternici... si nu stim cum am reactiona noi in astfel de momente, asa ca sa nu il judecam.
poate vom invata ceva din poveste lui... niciodata nu am crezut ca o sa moara... mereu asteptam sa ne dea vestea buna, ca e bine, ca a invins... oricum boala nu l-a invins, pt ca nu boala l-a ucis
sa aiba grija, de acolo din rai de printesele lui, care sunt convinsa ca il vor face sa fie cel mai fericit inger.
Everything will be ok in the end. If it's not ok, it's not the end.
E prima oara cand scriu pe forumul asta insa am urmarit povestea lu' Armand pas cu pas si nu-mi vine sa cred am ramas sokata cand am citit azi de dimineata nu mai am cuvinte
sper k familia sa treaca mai usor peste toata nenorocirea asta.indiferent daca armand a cedat acum,tot timpul a fost un luptator.regret k nu am spus si eu ceva la timpul potrivit,k nu i-am oferit o incurajare.macar s-a dus cu gandul k are o groaza de prieteni care il iubesc si tin la el,o familie care i va simti lipsa mai mult decat oricine altcineva.pacat k s-a terminat asa,pacat k nu am putut face mai mult.dumnezeu sa il odihneasca in face si cu siguranta,armand este undeva langa dumnezeu,si poate k i este mai bine acolo,desi a lasat in urma atat de multe tristete
Nu ştiu care este cheia succesului , dar cea a eşecului este să încerci să mulţumeşti pe fiecare.....
Il cunosc pe Alin din clasa a v-a. Un copil extrem de sensibil, inteligent, frumos, si de familie buna... Pe cand baietii de varsta lui nu stiau decat mama, tata, papa, kaka... noi discutam despre filozofie. Pentru mine el va fi mereu un sistem de referinta. Pentru mine un colt de suflet a fost si va fi ocupat mereu de el. Nu exista om care sa nu-l iubeasca si care sa nu-si doreasca sa fie in preajma lui. Un om extrem de pozitiv si cu un suflet extraordinar de mare inca de pe-atunci... Pana si acest forum demonstreaza cat de iubit este. Alin a avut intr-adevar o viata fabuloasa si a vrut sa sfarseasca in aceasi maniera. Nu am scris niciodata dar am citit mereu ce scria. Cand am aflat ca s-a imbolnavit, am refuzat sa cred si sa iau legatura cu el pentru ca mi se parea ca daca as face-o asta ar insemna ca ii accept boala si ca el nu s-ar mai vindeca niciodata. La inceput toti spuneau ca el de fapt n-ar fi atat de bolnav, dar ca mai mult ar fi daramat psihic. Ironie? Sa-i zicem negare... Doar el a simtit saracul cat de amenintatoare ii era boala... Cand am inceput sa corespondam nu stiu de ce ii spuneam, crezand cu toata fiinta mea, ca simt ca va fi bine. Nu o sa mai spun asta nimanui niciodata!!! Cand am aflat ieri ca el ne-a parasit nu am inteles cum Dumnezeu a lasat sa se intample asta. Cum de a putut sa se-ntample cand eu tocmai dimineata luasem gura de apa sfiintita si ma rugasem la ingerasi ca in fiecare zi sa-i gaseasca tratamentul la aceasta boala necrutatoare???? Cum de a putut sa se intample cand atatia oameni chiar necunoscuti lui il pomeneau in rugaciunile lor si aprindeau o lumanare pt el?????? Necunoscute sunt caile Domnului... Dumnezeu a decis ca are nevoie de el. Dumnezeu ii ia mai repede pe cei buni. Avem nevoie sa credem asta pentru ca suferinta sa nu ne sfasie. Nu as fi vrut sa se scrie ca el si-a hotarat sfarsitul pentru ca habotnicii sa nu spuna ca nu a fost tocmai crestineste. Dumnezeu este in toate si in toti. Este numai unul indiferent de forma si de religie. El ne iubeste si ne iarta. Prin cata suferinta fizica si sufleasca a trecut...numai el va sti. Chiar daca a incercat sa ne povesteasca cuvintele paleau in fata realitatii si a degradarii interioare prin care trecea zilnic. Noi care ne agitam la o banala durere de cap sau raceala nu avem cum sa intelegem. Imi spunea ca la un moment dat va vrea sa-si hotarasca sfarsitul. Am sperat ca nu va fi nevoie sa treaca prin asta. Gestul lui a fost un act de curaj. Aflase ca din pdvd medical nu mai are nicio salvare. Lucru pe care cei apropiati lui il stiau de ceva timp deja. Pe el nici macar un donator nu-l mai putea salva. Si in momentul cand el a constientizat asta a facut acest gest suprem pt. ca n-a mai vrut ca familia lui sa asiste la degradarea care ar fi urmat. Pentru Alin chinurile s-au terminat. Alin ne va veghea mereu si ne va bantui pe toti cei dragi asa cum ii placea sa ne spuna mai in gluma mai in serios. Alin a vrut sa fie incinerat. A vrut sa-l tinem minte asa cum era el...un om puternic. Cel putin asta este el pentru mine. Ii multumesc lui Dumnezeu ca Alin a avut langa el atatia oameni care l-au iubit. Ca a avut o sotie puternica (chiar el spunea asta) - un munte de sfiintenie, doua fetite gemene care vor sti cat de minunat si cat de puternic a fost tatal lor, niste parinti minunati care au facut totul pt. copilul lor, un frate pentru care el a fost si va ramane un model de viata, si foarte multi prieteni care l-au sprijinit intru totul in aceasta incercare. Mi-as dori ca acest subiect pe forum sa ii fie dedicat doar lui. As vrea ca aici sa scrie toata lumea numai ganduri despre el. Puteti deschide alt subiect sau topic (nu stiu exact cum se spune) "In Memoria lui Alin'" unde sa poate sa scrie oameni care trec prin aceeasi suferinta. Dar asta sa ramana doar pt. el (iarta-ma Iris). Cred ca asta si-ar fi dorit...pentru fetitele lui...
Alin, Vei fi mereu in sufletul nostru si nu te vom uita niciodata! Dumnezeu sa te aiba in paza!
vaiiiiiiiii doamne nu imi vine sa cred,armand de ce ai facut asta?offfffffffffffff nu te judec ,odihneste-in pace! nu imi vine sa cred ca nu mai esti!Doamne de ce l-a lasat ,de ce ai lasat raul sa-l indemne la sinucidere!offfffffffffff mai ales ca el zicea ca te simte aproape,offffffffffffff doamne daca e cu iertare ,iarta-l te implor ca mult a suferit omul asta...
Mi-as dori ca acest subiect pe forum sa ii fie dedicat doar lui. As vrea ca aici sa scrie toata lumea numai ganduri despre el. Puteti deschide alt subiect sau topic (nu stiu exact cum se spune) "In Memoria lui Alin'" unde sa poate sa scrie oameni care trec prin aceeasi suferinta. Dar asta sa ramana doar pt. el (iarta-ma Iris). Cred ca asta si-ar fi dorit...pentru fetitele lui...
Asta am vrut sa spun si eu cand am spus sa fie inchis topicul. Sau daca nu vreti sa fie inchis, sa scrieti numai despre el aici.
Intram si citeam ce mai scria din cand in cand nu am scris niciodata......Imi pare rau ca s-a terminat asa.... Dar tot nu ma pot abtine de ce au aparut asa deodata atatia prieteni cu doar cateva post-uri......Mi se pare ciudat... Imi pare rau daca am jignit pe cineva.... Condoleante familiei!
dya, e simplu! stiau ca armand scrie aici si i-au respectat "intimitatea". cu ei armand putea vorbi direct, aici armand avea un fel de jurnal...poate nu ar fi fost la fel daca ei ar fi scris aici. nu ca armand ascundea ceva dar...poate aici isi spunea oful altfel decat ar fi facut-o in fata unor cunoscuti pe a caror fata ar fi vazut suferinta, mila, durere daca ar fi spus astea fata in fata.
He is your friend, your partner, your defender, your dog / You are his life, his love, his leader He will be yours, faithful and true, to the last beat of his heart / You owe it to him to be worthy of such devotion!
Foarte tragic ce s-a intamplat, o poveste cutremuratoare cu un sfarsit sumbru. Imi pare foarte rau pt ce s-a intamplat, speram mereu sa mai existe o sansa de vindecare. Parca din ultimul lui mesaj scris pe forum se subintelegea ceva, a vrut sa ne transmita un anumit mesaj printre randuri. M-am tot gandit ca poate daca n-ar fi recurs la un asemenea gest, poate ar mai fi avut o sansa cat de mica....dar numai el stie ce-a simtit in momentele bolii, numai el stie ce ganduri avea si ce simtea. Dumnezeu sa-ti ierte acest pacat Armand! Sa te odihnesti in pace si sa-ti ocrotesti fetitele si sotia de acolo de Sus. Cred ca Armand ar fi apreciat foarte mult daca s-ar fi dus sa-l viziteze in spital macar cateva persoane care stau in Bucuresti. Forumul pt el devenise o parte din viata lui, se simtea bine si eliberat cand isi asternea gandurile si trairile aici, poate intr-adevar ar fi fost frumos ca cei care erau mai aproape de el sa il si vizitat....mai spusese cineva ca poate ar fi trebuit sa se faca ceva mai mult pt el decat doar sa i se transmita virtual niste incurajari. Acum asta e, vorbele sunt inutile.... Familiei lui doresc multa putere si condoleante.
Ultima oara a fost editat de andrulina (2009-10-18 11:57:01)
vai ,citesc si nu-mi vine sa cred....intram des si citeam, am si scris de cateva ori...dar acum cand un mesaj de la armand nu o sa mai apara o sa fie foarte trist si foarte greu.... DUMNEZEU SA TE ODIHNEASCA IN PACE! gestul tau fie iertat, e clar ca ajunsesei la capatul puterilor, oricum esti un om demn de admirat pt dorinata ta arzatoare de a trai si pt lupta pe care ai dat-o.Acum esti sus in ceruri si ne privesti.
Dumnezeu sa aiba in paza familia ta, fetitele tale si pe toti ai tai...
ca pt un cunoscut, ca pt un prieten... si mai ales imi pare rau ca s-a sinucis... dar Dumnezeu il va ierta, pt ca noi o sa ne rugam pt el, pt ca suferinta uneori ne depaseste, pt ca nu suntem mereu puternici... 
