:cry: :cry: :cry: O sugestie...plsssss!!!

Pauline discuta cu el. Explica-i si lui ceea ce ne-ai explicat noua: ca jobul te ajuta sa stai in Buc si sa fii langa el. Prin comunicare se rezolva multe lucruri.

Eu ma gandesc ca are un complex de inferioritate ca tu ai job si el nu, chiar daca nu-si da seama constient de asta si incearca sa te faca sa te simti tu vinovata... Vorbeste cu el si sprijina-l sa-si gaseasca un job, nu e nici o nenorocire, o sa va vedeti dupa job si n-o sa mai stea sa-si faca ganduri aiurea toata ziua.

Ultima oara a fost editat de heimdall (2008-09-26 06:10:35)

pai si tu ce i-ai zis atunci cand el a zis ca nu ai timp de el? ai incercat sa-i zici exact ce ne-ai zis tu noua?
ai incercat sa discuti cu el despre acea dimineata?

E posibil,Heimdal...la asta nu ma gandisem.Ca de vreo saptamana doua tot aplica pe ejobs si nu l-a sunat nimeni...incerc sa-l calmez...sa-i spun ca o sa fie ok si ca nu e nici o graba...dar e posibil sa fie un pic frustrat...cum as putea sa-l fac sa inteleaga ca eu il iubesc oricum?

Ultima oara a fost editat de paulinne (2008-09-26 06:21:02)

pai daca nici tu nu ai mai munci ca sa stai impreuna 24 din 24..banii de unde ar veni?lasa ca isi va gasi de munca si va fi totul bine

majestik a scris:

skumpi a scris:

pai dak nu o inteles pana acuma 

ba nu cred ca nu. numai ca uneori trebuie sa insistam 

go ahead 

El cati ani are ? Intreaba-l si tu, atunci cand el a muncit, tu de ce nu te-ai simtit ranita si data la o parte ? Poate fiindca aveai si tu o ocupatie ? Nu stiu, poate la 19 ani sa-l mai inteleg ca gandeste asa, desi nici atunci 

Ultima oara a fost editat de heimdall (2008-09-26 06:41:15)

heimdall a scris:

El cati ani are ? Intreaba-l si tu, atunci cand el a muncit, tu de ce nu te-ai simtit ranita si data la o parte ? Poate fiindca aveai si tu o ocupatie ? Nu stiu, poate la 19 ani sa-l mai inteleg ca gandeste asa, desi nici atunci 

El are 23 si eu 20.Cand a lucrat el eu stateam acasa si ma duceam la cursuri,gaseam ce sa fac...dar atunci nu aveam nevoie sa lucrez pentru ca imi dadeau ai mei bani...dar de cand cu accidentul lui tati nu mai vreau sa le cer pentru ca stiu ca nu au de unde...si abia le ajung lor si pentru medicamentele lui...
Si in plus ma simt bine pt ca pot sa ma intretin singura si mai pot sa-i ajut si pe ei...imi da un sentiment de implinire...e greu de explicat...

Katalyna2311 a scris:

eu chiar nu cred ca are motiv sa se simta "dat la o parte" doar pentru ca nu va vedeti  7-8 ore. daca aveai parintii mei ce mai facea? astepta sa il poti vedea din joi in paste.....ce sa mai vorbim de dormitul impreuna, ca nici gand sa dormiti impreuna prea curand. sa se considere unul din cazurile norocoase

Dap...asta nu inteleg nici eu...ca in afara de cele 7 ore cat sunt la munca sunt cu el...de obicei cand ma duc acasa vine cu mine...ai mei nu au nimic in contra lui,au zis ca atata vreme cat mie imi e bine cu el ei nu au nimic de comentat...nu-l  mai inteleg...l-a apucat asa de dimineata...