Ce gandesti acum - un topic de offtopic 54-150

noi am vrea sa facem cununia in toamna, cererea oficiala ink nu s-a facut ...dar sa vedem pt k nu avem unde sa stam, cu ai nostri nu vrem...poate ii convingem sa luam o garsoniera...dar mai vedem noi pana atunci....si de bebe...in caz k raman  atunci foarte bine

myku, nu te gandi la lucruri rele, nu pune raul in fata
daca ar fi sa facem asa, nimeni nu ar mai face nimic, ca vezi doamne daca se intampla aia, sau ailalta, sau mai stiu eu ce....
te inteleg ca simti teama si nesiguranta, dar va iuviti si asta e cel mai important
iar maritisul nu nu trebuie sa insemne 'babire' sau maturizare...
mie imi e frica de altceva:stiu multe cupluri care se intelegeau super ok inainte, iar dupa ce au semnat hartia aia au inceput sa se schimbe treburile. in sensul ca, vezi doamne, gata...esti a mea de acum si nu mai tre' sa mai am grija sa te 'tin' langa mine...
dar nu e cazul...la mine asta e teama cea mai mare, desi stiu ca puiu nu e genul asta de om...dar nah...

myku, atunci hai la treaba

nu, myku, nu asa trebuie sa ajungeti sa stati impreuna. uite mai bine jucandu-va va dati seama si de cat de determinati sunteti si de ce reusiti sa faceti impreuna: propuneti-va, amandoi de comun acord, un termen de la care sa va mutati impreuna. si ar trebui sa va iasa asta in primul rand. apoi, traiti impreuna....sa va bucurati unul de altul, sa vedeti si viata asa si , pe urma poate sa vina si bebe.
nu are rost sa o faceti asa fortat. si asa ziceai ca va fi greu sa va descurcati sa stati cu chirie, pai daca mai e si un bebe? automat va insemna griji, stress, ajungeti sa aveti discutii, intervine orgoliu si intrati intr-un cerc vicios aiurea....

totusi eu cred ca nu este momentul.Voi nu aveti nici unde sta(parca asa stiu)iar unui copil ii trebuie o multime de lucruri.Al tau nu stiu daca castiga chiar atat sa va intretina.Este f greu in ziua de astazi.

poke si eu am auzit multe povesti de genul si mi-a fost frica la fel ca se va schimba dupa casatorie,dar doamne ajuta ca dupa 2 ani nu s-a schimbat in absolut nici o privinta in rau.In bine ne schimbam amandoi impreuna ca invatatm tot mai multe si ne maturizam

stiu, nu de divort ma tem eu
ci de faptul ca mi-e sa nu se schimbe relatia....
stiu un caz cu 2 persoane care traiau impreuna de 12 ani si la cateva luni de cand s-au hotarat sa faca acte, mai mult de gura lumii, s-au mutat separat. de divortat au divortat dupa cateva luni, nu stiu exact motivul pt care au amanat, dar au div pan' la urma
si mai stiu cazuri, dar nu la fel de 'vizibile' ca asta
sa fie pura coincidenta sau actul ala chiar schimba ceva in perceptia ta si a celui de lanag tine?

asta-i oful meu

valeu lucia nu-mi zi si tu, ca atunci chiar n-o sa mai vreau acte

mykutza a scris:

poke....gandeste-te k asa cum ai semnat actul de maritat,asa poti sa il semnezi si pe ala de divort.. nu mai e k inainte ..

aici nu ai dreptate, myku! si nu ma refer la chestii tehnice. pana acum voi cel mult ati stiut cum este ca te desparti de cineva cu care ai avut o relatie....sa divortezi este mult mai greu, din punct de vedere psihic....intreaba-ma pe mine sau intreab-o pe Andra la cate visuri, dorinte ar trebui sa acceptam sa renuntam intr-o asemenea situatie. sunt dorinte si asteptari pe care nu le ai inainte de casatorie....e altceva, e altfel...nici nu poate fi explicat.

pai da,dar dak persoana respectiv nu te mai respecta si etc..pt ce sa suferi?eu mai mult ma refeream la faptul k pe vremea lu ceasca nu ereai lasat sa divortezi,dar acum e posibil si la prima cearta mai mare,gata,divortam...

iuby e pregatit...el abia asteapta..de fapt,lalaiala asta e numai din cauza mea...k am impresia k dak ne mutam pana term eu fac nu o sa ne desc..k nu vreau sa stau cu maica-sa,,si pt k nu am curaj sa imi fac bagajele maine de ex si sa plec..
m-au cam tinut sub papuc ai mei..
uite eu nu as fi avut curajul tau al1.sa ma mut cu soacra,sa nu mearga si sa plecam amandoi cu kirie...nu as fi avut curajul sa risc