Probleme in cuplu :(

hayes dar tu il iubesti?
spui ca are anumite pb de sanatate....e chiar asa grav? poate e o fire mai bolnavicioasa sau sensibil...ai zis ceva de pb cardiologice...dar nu inteleg ce are de-a face sanatatea cu iubirea. pe cineva iubesti chiar daca e sanatos sau trece printr-o perioada mai grea.
in afara de viata sexuala ce scartaie de tu ai ajuns la concluzia asta?

c.hayes a scris:

... nu stiu daca trebuia sa incep relatia asta.
 

Nu aveai de unde sa shtii ce v-a fii in viitor...mai ales k sunteti "de o gramada de vreme impreuna".....Daca tu simtzi k are nevoie de ajutorul tau.....dc te gandeshti la despartire?...k practic la asta te referi in ultimele randuri.....I-al de manutza shi mergetzi la doctor impreuna k sa-shi faca nishte analize sa vedeti shi voi care este probl(in legatura cu sanatatea)...dak u nu o sa faci pasul asta k sa il ajuti ....atunci nimeni nu o v-a face ....nici el....

Ultima oara a fost editat de Deeyutza (2009-07-01 12:22:28)

si atunci... ce te mai retine?

atunci daca nu-l mai iubesti si nu mai esti fericita cel mai bn e sa nu mai stai cu el. bine e sa vb cu el sa-i spui totul, ce simti ca nu mai merge...ca sa inteleaga. daca consideri ca e ceva de moment si ti-e greu sa te rupi de el mai bn luati o pauza....dar daca tu esti sigura ca vrei sa nu mai fi cu el rupe-o definitiv...dar spune-i frumos si spune-i tot ce simti.

Deeyutza a scris:

da el iti interzice-a sa mergi  in anumite locuri?Te izola de parintii tai,de prieteni?Iti interzice-a sa faci anumite locuri?....

Stii cum era, intotdeauna avea de comentat cate ceva despre prietenele mele. Ajunsesem sa nu prea mai vorbesc cu nimeni, si in schimb ii spuneam lui tot...poate asta e si motivul din care cer ajutor pe net, pentru ca nu prea mai am nicio prietena de incredere, care sa stie detalii sau capabila sa isi dea cu parerea.
Tin mult la el, dar in momentul de fata, ca la un prieten bun...nu mai simt pasiunea aia dintre iubiti, insa tin la el, si imi este foarte mila de el...ma mai si simt vinovata ca poate se va simti prost din cauza mea, daca ii voi spune ca vreau sa ne despartim

c.hayes a scris:

Deeyutza a scris:

da el iti interzice-a sa mergi  in anumite locuri?Te izola de parintii tai,de prieteni?Iti interzice-a sa faci anumite locuri?....

Stii cum era, intotdeauna avea de comentat cate ceva despre prietenele mele. Ajunsesem sa nu prea mai vorbesc cu nimeni, si in schimb ii spuneam lui tot...poate asta e si motivul din care cer ajutor pe net, pentru ca nu prea mai am nicio prietena de incredere, care sa stie detalii sau capabila sa isi dea cu parerea.
Tin mult la el, dar in momentul de fata, ca la un prieten bun...nu mai simt pasiunea aia dintre iubiti, insa tin la el, si imi este foarte mila de el...ma mai si simt vinovata ca poate se va simti prost din cauza mea, daca ii voi spune ca vreau sa ne despartim

Eu consider ca la cat de nepasator il descrii nu se va simti prost ca vrei sa te desparti de el . Adica, daca i-ar fi pasat de relatia asta ar fi facut ceva sa iasa din starea in care se afla. Mie mi se pare din ce spui tu aici ca a luat totul for granted, si a considerat ca nu mai trebuie sa faca nimic ca sa intretina focul ala necesar oricarei relatii.

Daca nu il mai iubesti e foarte probabil ca el sa simta asta, si in felul acesta veti fi amandoi nefericiti.
Poate nici el nu e prea multumit de viata pe care o duce si de aici se trage si starea asta apatica pe care spui ca o are.
Eu cred ca te gandesti de mult la despartire, dar nu ai avut un motiv serios pentru care sa o invoci
Cel mai bine ar fi sa ai o discutie sincera cu el, sa ii spui ce te nemultumeste, si daca spui ca ti-ai stricat si relatiile sociale pentru el, mai bine sa va despartiti, poate ca asa veti fi mai fericiti amandoi.
Esti foarte tanara, la 20 de ani viata ta incepe, si e dreptul tau sa ti-o faci cum vrei. Nu ramane intr-o relatie care nu te implineste pentru nici un motiv

Scumpa, nu stiu de ce... dar am avut senzatia ca vorbesti despre mine, cu o intarziere de cateva luni, intr-adevar! Povestile sunt asemanatoare, foarte asemanatoare... relatie inceputa la 16-17 ani... (mult prea devreme pentru o relatie serioasa) Dragoste mare, frumos... veselie, fericire... pana la un punct. "Prima" este cuvantul care spune tot:  prima dragoste, prima noapte de dragoste, primul prieten si iubit in acelasi timp... prima...
Si la noi lucrurile in pat au mers prost de la inceput; a trecut inflacararea si sexul de 10 ori pe zi, mai ceva ca iepurii si au aparut si problemele... eu in 3 ani de relatie nu am avut nicoidata orgasm, am inceput sa cred ca am eu probleme, nu mai exista niciun fel de atractie... desi inca ne iubeam; sex faceam o data pe luna.. daca era si ala... trist, demoralizator, grav!!! Am inghitit multe magarii, am facut multe compromisuri, insa am invatat multe lucruri pentru viata, despre viata si oameni...
Ne-am despartit pentru ca trageam de ceva mort, care nu ne mai fericea, nu ne mai implinea deloc... amandoi vroiam sa ne despartim( imi pare extrem de rau ca nu am facut-o de cand a inceput sa sacrtaie...) , insa el a avut initiativa; a fost greu, dar a trecut repede... si viata merge mai departe mult mai bine decat mi-am inchipuit vreodata inima incepe sa bata iar... pentru altcineva... e frumos, frumos rau
Nu regret nimic, decat ca din cauza imaturitatii si a lasitatii lui am terminat-o urat.. nush, poate nici nu se putea altfel. Afa ca acum am inceput sa vorbim si poate incet incet devenim prietenii de alta data!
Adaugirile din paranteze sunt constatarile de acum... lucruri de care mi-am dat seama dupa ce ne-am despartit... tarziu, dar le-am realizat!
Viata e atat de frumoasa, atat de tarana la doar 20 de ani ai nostri(tot 20 am si eu), incat e pacat de dumnezeu sa te plafonezi intr-o relatie care nu-ti mai aduce nimic!
Parerea mea este sa te gandesti bine, sa cantaresti pe toate partile si fie ca decizia ce-a mai buna sa fie aleasa ta! bafta multa!!! te pupic

Ultima oara a fost editat de annna (2009-07-01 17:34:56)

in_love, c.hayes, fetelor... eu una nu sunt pe principiul de a da cu piciorul unei relatii, de a arunca la gunoi ultimii ani din viata si chiar am avut mult de pierdut din cauza asta, din pacate; intotdeauna am zis: poate se mai poate face ceva, poate mai e o sansa si am mers din compromis in compromis, intr-o legatura mai mult bolnavicioasa decat aducatoare de fericire!!! insa in momentul in care nu mai merge, cand nu te mai implineste ca femeie, ca om... cand nu te mai regasesti, cand nu mai iubesti... trebuie sa fii matur si sa iei o decizie; e greu, nu zic ca nu e greu... insa daca vrei si iti concentrezi toata energia sa mergi mai departe, cu siguranta poti! si o sa fiti uimite de cat de bine e dupa... de cate lucruri am pierdut cu relatiile lungi de la numai 20 de ani... disctarctia si libertatea... independenta varstei asteia nu ne-o mai da nimeni inapoi    cel mai greu e sa lupti cu obisnuinta, cu mesajele care te trezeau dimineata, cu vorbele dulci pe care si le mai amintea din an in paste si le spunea... poate ca si iubirea trece mai repede (daca n-a trecut deja) decat obisnuinta... dar trece, toate trec, trebuie doar sa fiti suficient de puternice, sa analizati totul limpede si la rece pentru a lua cea mai buna decizie!
nush, asta e parerea si experienta mea de viata! am invatat foarte multe in anii astia, m-am maturizat enorm odata cu despartirea asta si acum, ca vad cum e viata mea de dupa  , simt ca ultimii 3 ani am fost sub anestezie, amortita... n-am putut sa TRAIESC!.... nu recomand nimanui sa traga de o relatie care nu mai merge...
va pup