Cum potolim scorpionii si-i facem barbati de casa? :X-73

multumim lady, asta stim si noi 

delyutza, momentan ne limitam la unul singur, sa vedem daca ne descurcam si cu unul, apoi mai vedem

Ultima oara a fost editat de anabella_n (2009-10-11 11:35:45)

anna    nu pot sa zic decat 

Fetelor, inevitabilul s-a produs in cele din urma...    Cum plange vremea de afara, plange si sufletul meu acum. Poate trebuia sa fie fata in fata, si nu pe mess...insa, partea buna e ca in spatele monitorului m-am putut descarca cat am vrut si...interfata nu a parut atat de patetica.  Am discutat omeneste cu el...  am discutat ca si o femeie care tine la el, dar care sa lupte de una singura in relatia asta nu mai poate.  Intr-un final, i-am trimis o piesa care mie-mi place enorm de mult si o ascult de cateva zile ( e vb de Inna-Sorry, ascultati-o si voi ) pentru ca el sa-mi spuna ''parca era pregatita''. I-am zis doar atat ''e frumoasa'', iar el a confirmat. Ma simt ciudat...   el nu a tare stiut ce sa zica decat sa-mi accepte decizia, ca si cum....ca si cum pentru el nu-s decat o farama mica din univers.  Iar ca sa se justifice, mi-a zis-o pe aia ca el de mult nu mai le pune asa la suflet, pentru ca a facut-o  mai demult si....nu i-a fost bine deloc. Eu nu asta voiam sa aud de la el, dar in sfarsit...Si ca el observa ca faza cu nunta m-a deranjat cel mai tare, dar daca eu nu pot sa inteleg ca nici pentru el nu e sigur ca va face rost de bani, apoi nu mai are ce sa vorbeasca.Am continuat sa-i zic ca nu e vb de asta, ci de gestul in sine...bla bla. Pentru ca nu dupa mult timp sa mi-o arunce pe aia ''mie oricum mi se pare prea devreme pentru asta..dar fiecare cum crede''.  Uff, m-a daramat la faza asta. Deci lui i se pare prea devreme sa apara cu mine la astfel de evenimente...Intelegeti voi!  Degeaba i-am zis cum as face eu in locul lui, si ca...nu exista ''prea devreme'' cand alegi sa tii la cineva...si teorii peste teorii...Dar cred ca vorbeam mai mult singura, ma chinuiam de una singura ca sa ma aleg  intr-un final sa-mi zica acelasi binecunoscut dicton ''asta-s eu''.  La orice parte frumoasa pe care i-o invocam , el zicea ''asta e , asa-s eu...  Fac cat simt, arat cat simt.... ce sa fac?'' .  Mi se parea asa de pueril si de idiot  felul lui de a-si expune ideea incat...  m-am bucurat ca tinem conversatia asta in cadrul virtual.  Ey, ce pot sa-i mai zic...   Doar ca realizez de cat de putina insemnatate am in viata lui, de cat de mult '''efort'' a depus in relatia asta, de cat de ''NUL EFORT'' ar fi fost in stare sa depuna pentru fericirea mea, a noastra in cele din urma. Nu stiu ce i-am facut asa rau incat sa-mi raspunda atata de glacial, atata de....cu atat mai mult cu cat e constient ca tin la el, ca as fi vrut sa fie bine....ca as fi fost dispusa sa-l ajut ca sa fie bine...degeaba, nu am cu cine. Iar pe el...pe el nu am de ce sa-l invinovatesc prea tare pentru ca nu simte. Simt eu, si-n locul lui.   Am vrut sa-l fac sa inteleaga ca ma simt obligata sa renunt...la naiba, chiar ma simt obligata... Nu stiu ce  gandeste, ce simte...are mereu zidul lui de care sta imprejmuit (chiar i-am zis-o si pe asta! ) si de care ma izbesc mereu in incercarea de a ma face sa ma simta aproape...  In concluzie, e gata....Discutia a ramas undeva suspendata, dar...oricum...nu ar mai fi fost nimic de zis. Oricum el nu stia ce sa zica prea mult, si asa.  Sper sa ma ajute Domnul sa ma abtin acum sa-i mai trimit vreun sms, vreun semn (azi, maine, poimaine.....etc etc )pentru ca o mai dau eu in bara la fazele astea...Sper sa reusesc sa ma abtin si sa trec peste.  Mi-e greu, teoretic a pus el punctul...practic am facut-o eu daca e sa ma exprim asa. E greu, e a doua despartire de el...si e greu, mi-e tare greu, inca nici nu mi-e chiar asa acum, dar...simt ca urmeaza. Pentru ca ma cunosc.  Si asa cum era el, dar am trait niste momente impreuna....si nu am facut-o in  batjocura sau doar asa de plictiseala.  Pe de alta parte ma intriga lipsa lui de sensibilitate pe care o arata in exterior (a naibii de tare poate sa fie.. ), in conditiile in care chiar e un om sufletist. Dar, asta e....sufletului nu poti sa-i comanzi sa nasca sentimente de iubire!
        Sper sa-l uit treptat...sa revin pe un fagas normal....nu vreau sa-mi dramatizez si mai tare situatia. Si asa  e greu!

Ultima oara a fost editat de Roberta2000 (2009-10-11 14:42:26)

chiar ca pueril..`asta sunt eu`, asa sunt si etc`...astea-s replicile unui om al caui interes nu este prea mare roberta.
Capul sus, il vei uita, timpul le rezolva pe toate. Ia-o ca pe o lectie, bag-o la cap si utilizeaz-o cu intelepciune data viitoare

ahh..si...bucura-te de freedom pana una alta 

Ultima oara a fost editat de alexa123 (2009-10-11 15:28:08)

Roberta, imi pare sincer rau O sa vezi ca si treaba asta s-a intamplat cu un scop, oricum din punctul meu de vedere nu era deloc ok cum era; nu era ce-ti doreai tu de la viata; eu as renunta fara regrete, fara intoarceri inapoi... meriti un barbat care sa-ti impartaseasca sentimentele, care sa te trateze asa cum iti doresti, poate chiar... ceva mai bun Meriti un barbat mai cald, pentru ca asta cauti... si trebuie sa fii constienta ca daca ti-l doresti foarte tare si il vrei cu adevarat, va fi al tau
Ai grija de tine si fii puternica acum, e foarte important sa privesti numai inainte, sa nu cedezi pentru nimic in lume

Ultima oara a fost editat de annna (2009-10-11 15:31:56)

cred ca la toate ne pare rau de tine roberta, insa stii si tu ca era de asteptat, pentru ca existau toate semnele. acum doare, insa va mai trece o vreme si vei vedea cat de repede uiti. nu e ca si cum ati fost impreuna ani de zile, ati impartit si bune si rele si acum ti se darama lumea.
ai sa vezi cat de usor vei trece peste si cat de repede vei cunoaste pe altcineva. si sunt sigura ca vei fi fericita alaturi de un om care iti impartaseste sentimentele

of...sperantele astea dor tare...dar vor trece!
hai vino pe la ce gandesti acum, mai stai de vorba despre una, despre alta...iti tii mintea ocupata

LadyPink a scris:

Roberta, Poate e mai bine asa. Pentru tine, ca el ar fi continuat la fel, din punctul lui de vedere nu e nicio problema si nu s-ar fi despartit de tine daca te temperai. Sper ca ai luat decizia asta intr-un moment in care erai calma... nu de alta, dar stiu cum unele lucruri par foarte viabile la nervi si/sau depresii si apoi par cele mai mari tampenii Asa ca sper ca a fost o decizie luata rational si calm.

O usa se inchide, mereu altele se deschid. Decat sa bati la una care nu se mai deschide, mai bine te orientezi spre altele care n-au zavorul pus. Va fi bine, sunt sigura de asta! Noi oricum suntem aici, langa tine.

Lady, nu a fost la nervi...chiar nu, deloc!  drept pentru care i-am vorbit calm, resemnata oarecum, da resemnata pentru ca eram f constienta ca nu mai am ce sa fac mai mult, ma depaseste sa continui sa ma autoflagelez emotional alaturi de el... 

Anabella, de acord cu tine...existau toate semnalele , era de asteptat...si stiam ca, mai devreme sau mai tarziu, eu voi fi aceea care va cere ''stop joc'',

Roberta, foarte bine ca a fost o decizia luata cu mult calm. Va fi bine!

Ultima oara a fost editat de LadyPink (2009-10-11 21:06:27)

jess, ai toata tineretea inainte sa intalnesti barbatul potrivit. acum e normal sa fii dezamagita, probabil ca dragostea s-a dus in relatia actuala, dar va veni si vremea cand vei intalni omul potrivit