Relatiile cu mamele-2

ma mir si eu ca mama mea nu a fost femeia care sa-mi impuna vreodata o ora de venit acasa!ciudat, ca ea de felul ei e mai stresata sa nu carecumva sa patesc ceva!dar chiar si cand eram in liceu nu trebuia sa merg niciodata sa-i cer voie sa raman pana mai tarziu in oras, ii ziceam doar unde merg si ca intarzii, sa nu ma astepte.problema ei era sa-i zic mereu adevarul, sa nu ii ascund unde merg.imi zicea mereu, ca nah nu ai restrictii din partea mea dar spune-mi exact unde mergi sa stiu de unde sa te iau in caz de ceva.si desi toate rudele ii ziceau ca vai o sa apuc pe cai gresite ptr ca imi acorda prea multa libertate, nu a fost asa, ptr ca tocmai increderea pe care vedeam ca o are in mine m-a facut sa o respect si mai mult si nu am facut lucruri exagerate.am mai facut si eu prostii, ca deh, sunt om, dar oricum, in limita normalului. acuma problema mea e ca sigur nu o sa pot fi cu ai mei copii asa cum a fost ea cu mine.cred ca o sa fiu mai rau decat mama carlitei!!

space, dar daca esti plecata cea mai pare parte a anului din tara, de ce te supara atat atitudinea mamei?ca ai parte de ea doar 3 luni...abtine-te si tu in perioada respectiva sau nu stiu..ideea e ca daca mama ta e genul de om care considera ca ea stie cel mai bine cum stau lucrurile si careia nu-i poti scoate ideile fixiste din cap cu niciun argument logic, nu are rost sa incerci sa o convingi ptr ca nu vei reusi.poate o sa se schimbe de la sine o data cu trecerea timpului.

bine si daca nu vii acasa cand te cheama mama ta ce se intampla?

Daca nu vin acasa cand ma cheama, se supara foarte tare si nu mai vorbeste cu mine ziua urmatoare.

Inca tot nu vorbeste cu mine. Cred ca se asteapta sa imi cer scuze sau ceva, dar n-o s-o fac. Ea nu e normala de cap cu fazele astea si nu pot s-o inteleg. Chiar nu pot! De ce trebuie sa dramatizeze atat si sa nu mai vorbeasca cu mine 2 zile? Peste 3 saptamani plec si tot ea va plange dupa mine, si in loc sa ne purtam civilizat acum, ea se comporta stupid.
Am sunat-o ieri la ora 6 si 10 dupa-masa sa ii spun ca merg sa ma intalnesc cu prietenul meu, sa nu se crizeze si mai tare ca plec fara sa ii spun. Si mi-a spus " sigur ca pleci, acuma ca vine noaptea, tu pleci!" Ora 6 dupa-amiaza e pentru ea noapte. Si am fost acasa la 10 fix, cum mi-a zis, dar ea nici macar nu era acasa.
Jur ca nu pot s-o inteleg. Nu stiu de ce nu poate gandi rational, de ce tot timpul cu ea trebuie sa fie asa.

carmen_21 a scris:

eiii... si eu intru in categoria asta
totusi, carlita, mi se pare ca exagerezi prin a o face nebuna si anormala. e mama ta, si daca se comporta asa e pt ca tine la tine...
eu am 19 ani si... , sunt cu iubi de 3 ani si tot crede ca sunt virgina, abia ma lasa sa ma duc ziua la el, o data la 100 de ani, cand e vreun eveniment...
nu vrea pur si simplu sa accepte ca am crescut... dar m am obisnuit
in rest, avem o relatie ok... toate ca toate, da pana la sex
zi ca ea si fa ca tine... si cu asta basta...
de schimbat, slabe sanse... o sa si dea ea seama treptat

aprob    

mama mea e la fel ca cea descrisa de tine space,pe langa crizele ei de a ma proteja excesiv,ca nu observa nimeni ca am crescut si nu ma mai joc in nisip cu jucarii,ea baga cheia in usa ca sa vada la ce ora ajung acasa si ca sa-mi faca capu' calendar pentru k am venit nu stiu cand si asa raman pe la usa pana vine ea si-mi deschide

april sunset a scris:

nici o problema, o sa ma duc la scoala, ajung acasa si stau inchisa pana trece ziua ca si asa ce mare rahat, e doar un amarat de majorat, nu moare nimeni daca nu mi-l fac...sunt un car de nervi!

sa nu te aud cu asa ceva, ca vin peste tine acolo in orasul tau odata faci 18 ani, de ce sa stai in casa? chit ca nu pleci in weekend acolo unde vrei tu, si chiar daca o sa trebuiasca sa fii devreme acasa, trebuie sa te distrezi.. e ziua ta 

april sunset, nu stiu daca ai citit ce am scris eu in urma cu vreo 2 zile la acest topic, si cat de revoltata eram din cauza mamei mele. Te inteleg perfect pentru ca si eu sunt intr-o situatie asemanatoare. Aveam un sentiment teribil de frustrare ca oricat de logic incerc sa expun problema, ea nu ma intelege si, practic ma subestimeaza. Din nevoia de a ma proteja atat de mult, si in acelasi timp, din nevoia de a se proteja pe ea ( de exemplu, daca stie ca nu ies noaptea, nu-si mai face griji care oricum in opinia mea si a restului parintilor normali sunt inutile), ajungea sa ma faca sa enervez pana nu mai pot si chiar sa sufar.

Ceea ce mi-am dat seama in urma certei groaznice pe care am avut-o aseara e ca atunci cand ai o mama de genul asta, cateodata rolurile se inverseaza: e cazul sa o incerc sa o inteleg eu pe ea, sa dau eu dovada de maturitate, daca vad ca ea nu poate si nu intelege prin argumente logice. Si in acest timp, sa sper ca se va mai " imblanzi " pe masura ce eu voi mai creste. Nu vreau sa o dau in patetism, dar uneori cand sunt mai suparata pe ea si cand incep sa o judec, imi dau seama ca multi oameni, fie ei tineri sau batrani, ar da orice sa o mai aiba pe mama lor alaturi, macar sa se certe cu ea. Parintii nu ti-i poti alege, trebuie sa-i accepti asa cum sunt. Si sa incerci sa ii judeci cat mai putin. Asta e parerea mea.

Mama e foarte protectiva...am 17 ani..chiar daca ma lasa sa vin la 12 acasa pentru ca, nah, ma aduce baiatu' [cosminutzu cum ii zice ea ] imi tot spune, repeta si impune sa nu-mi incep viata sexuala  ca ' sunt prea mica' ' ca imi creste burta' ' ca sa nu afle tata ca ne da afara din casa' si tot felul de alte motive, si ca sa astept pana la 18 ani. De ce? Nu inteleg...ce diferenta e? De ce nu imi vorbeste despre metode de protectie? sau macar sa imi explice, sa imi spuna de ce ' nu e bine' De ce sa imi programez sa fac sex la 18 ani? poate mor pana atunci, poate o sa fiu singura! [Asta se exclude, il iubesc prea mult]
Dar totusi...e prea incuiata, si nu stiu cum sa o fac sa vorbeasca. Uneori imi da de inteles ca e de acord cu mine si viata sexuala [ pe care am inceput-o acum 2 luni dar ea nu stie] dar e asa speriata de tata, de zici ca tata o fi vreun spartan, sau ca are vreo sabie ascunsa in pantaloni si o taie daca afla. Geez...