Relatia cu tatal vostru!!!!!-3

eu ii iubesc pa amandoi ai mei la fel de mult, dar pt taica-meu am un respect deosebit... a fost si este un tata model... si mi-a trebuit multisor sa incetez a compara orice prezenta m,asculina din viata mea cu el

majestik a scris:

eu nu vad de ce ai deschis topicul asta. nici macar nu ai zis care iti e relatia cu fata . nu vad de ce euas da, cum se zice, "din casa" daca tu nu o faci ..

Nu vreau sa intelegi ca as cere cuiva sa "dea din casa"ceva.Nu vreau amanunte  prea intime ,prea dureroase .....pur si simplu m-as multumi sa stiu daca-l suni  macar o data la doua zile  sau daca va vedeti
Fetita mea este inca mica , are 8 anisori ...nu radeti!!!!!!!!!!!!!!!!Poate sant eu mai "nebun" dar uite ca sant chiar curios sa citesc pareri de la voi.
Respect pt. toti care cititi!!!!!!!!!!!!!!!!

noi avem o relatie mai rece...adica aparent sunt lucrurile ok dar nu ma vad povestindu-i chestii din viata mea...ma rezum la banalitati. Cand eram in liceu aveam o relatie super naspa, adica avea incredere in mine 0. De exemplu, imi amintesc o faza ca daca plecam in oras 2-3 ore trebuia sa stie unde ma duc si cat stau si daca plec de acolo sa sun. si nu neparat ptr ca isi acea griji ci in spunea "Vezi sa nu vin in locul in care ai zis k esti si sa nu fii".
Tata e tipul de om caruia ii vb gura fara el...spune lucruri groaznice cateodata si total nedevarate (mai ales cand l-a jignit pe iubi in vara) si niciodata nu l-am vazut sa ii para rau pentru ce a spus...Oricum ai mei sunt in italia dar s-a degradat foarte mult relatia de cand au plecat...pacat...cateodata cand ma gandesc la ei imi dau lacrimile...e o parte a mea care ii vede cum erau inainte, cand eram mai mica, adica parintii iubitori alaturi de care ma distram si cu care imi placea sa petrec timpul si alta parte care ii vede cum sunt acum.

scuze k am luat-o

katami a scris:

nu vad de ce un copil s-ar indeparta de parinti...

Din cauza geografiei de ex  
+daca e fata(cum e intrebarea din textul problemei ) din cauza anxietatii in legatura cu o problema la care nu gaseste rezolvare...

Ultima oara a fost editat de ani88 (2009-11-23 19:22:10)

eu nu am avut o relatie buna cu tata niciodata, nu am fost pe aceeasi lungime de unda.
in schimb l-am adorat pe bunicul meu, cel care m-a crescut si mi-a fost intr-adevar tata.. inca il mai iubesc..desi amandoi au murit, pt mine tata este bunicul meu, pe care, nu stiu cum sa va explic l-am iubit cu disperare, cu gelozie, cu tot sufletul meu. Si am comunicat excelent cu el, cred ca asta a fost cheia succesului..m-am maturizat si am crescut frumos numai datorita lui!

Ultima oara a fost editat de ioana_4 (2009-11-23 20:52:27)

cand eram adolescenta aveam momente in care il uram ca era dur cu mine, mai tarziu insa am inteles ca tot ce facea era spre binele meu. intotdeauna l-am iubit mai mult decat pe mama si m-am simtit mai apropiata de el. chiar si-n toti acesti ani multi de cand sunt plecata de acasa, vorbim zilnic si aproape ca ne citim gandurile de multe ori.
pentru mine a fost si ramane fiinta cea mai importanta din lumea asta (alaturi de sotul meu), cu atat mai mult cu cat doar pe el il mai am acum...il iubesc enorm si-l respect si mai mult pentru tot ceea ce este, pentru ca mi-a fost model in viata si pentru ca m-a educat si m-a determinat mereu sa fiu un om corect, muncitor si sincer. e TATI, iar eu voi fi mereu fetita lui, pentru ca oricat de mare as fi, tot la el ma refugiez de fiecare data cand mi-e greu si nu mai pot face fata vietii...

Eu l-am urat pe taikmiu multi ani pt ca se purta urat cu maikmea(nu intru in detalii)..Cand omul bea, numai stie de el si face ce este mai rau..Am avut nevoie sa vorbesc cu profa de religie, sa mi povesteasca anumite lucruri, am fost la preot, la spoveditit si i-am zis ca nu-mi iubesc tatal si mi-a dat cateva sfaturi, care m au ajutat..Acum, cand am mai crescut, il iubesc pt ca este tatal meu, as suferi enorm daca ar pati ceva..Mi-a ramas intiparita in minte o faza cand am fost eu operata de apendice si a venit la mine la spital..cand m-a vazut cum arat, a inceput sa planga ..imi vine sa plang cand imi aduc aminte..dar nu o sa il uit niciodata pt ce i-a facut mamei mele o viata intreaga..

green_fairy a scris:

eu ma inteleg excelent cu amandoi. in timpul adolescentei au mai fost discutii, mi se pare normal insa de cand am plecat de acasa la facult am inteles mai bine unele lucruri, m-am maturizat si astfel s-au strans f mult relatiile intre noi. tata e un om extraordinar (mama la fel, dar topicul e despre tati asa ca voi vorbi despre el), stiu ca ma iubeste si ar face orice pentru mine, desi sunt casatorita de putin timp tot timpul ma ajuta si ma intreaba daca am de toate. mi-a oferit tot ce am vrut desi acasa era o situatie normala, nu invarteam banii cu lopata   si chiar daca nu am avut discutii cu el despre relatiile mele, baieti, sex etc a avut incredere in mine si el si mama si m-au lasat sa merg pe calea mea fara sa se bage.
    ma mandresc cu parintii mei si sunt sigura ca si eu sunt mandri de mine si de ce am realizat pana acum. am sa le fiu vesnic recunoscatoare parintilor mei

subscriu!!!!!!!!! (mai putin partea cu maritisul ca eu nu's maritata : )

Eu am o relatie destul de dciudata cu parintii mei, adica vorbesc in fiecare zi cu ei, ca nu sunt in tara, dar pot spune sincer ca in afar de chestii personale, tata a fost si tste un foarte bun ascultator, si am putut tot timpul sa am o conversatie interesanta cu el.

Cel mai mult m-a impresionat cand mi-a spus ca ma iubeste, si cand l-am vazut cu lacrimi in ochi cand am plecat la facultate din tara. Nu stiam ca tine la mine atat de mult, adica evident, banuiam, dar cum nu a spus asta niciodata a fost un moment special pentru mine.

Oricum, cand eram mica stui ca eram baiatu' lu' tata, si mi-era un foarte bun prieten, de la el stiu sa fac de toate prin casa, pentru ca a avut rabdare si mi-a aratat (ca intrebam eu, eram foarte curioasa cand venea vorba de scule, fire si alte alea). Oricum, sincer cred ca am o relatie mai buna cu tata decat cu mama, pentru simplul fapt ca mama ma intreaba tot timpul banalitati, la care primeste aceleasi raspunsuri, pe cand tata are rabdare sa discute cu mine politica, religie, sau ce imi trece mie prin cap.