Ce v-ati sfatui copilul in materie de sex si relatii?-2

Eu nu cred ca poti fi prietena cea mai buna a copilului. Prietenul cel mai bun nu stabileste limite, si un parinte cam trebuie sa faca asta.

De ce spuneti ca le-ati zice sa-si inceapa viata sexuala la 18-19 ani? si sa nu aiba relatii serioase inainte de 18 ani? Pai de unde vine experienta in relatie? Si de ce 18 ani? e un termen limita sau cum?O bariera? Faptul ca esti major nu inseamna neaparat ca esti pregatit sa faci sex, si unele dintre voi aveti peste 21 si sunteti virgine. Varsta de 17 ani ce are? Daca esti pregatit dpdv emotional iar corpul tau este suficient de dezvoltat, nu vad de ce am pune o limita de minim 18 ani, nu esti mai matur la 18, ci doar major, si da, faci avort fara acordul parintilor. Si o relatie serioasa de ce nu poate incepe la 17 ani?NU e iubire adevarata daca e sub 18-19? Nu cred...ba dimpotriva, am observat ca multe relatii care incep in jurul acestei varste sunt de durata. In rest sunt de acord cu protectia, fara sex in masina sau cat sunt eu acasa:)) In orice caz...un parinte nu va sti niciodata totul despre copilul lui, pentru ca un parinte care isi iubeste copilul ,poate exagerat de mult, isi va face griji non-stop si il va sufoca cu sfaturi si intrebari.

Ultima oara a fost editat de kemikal (2010-02-11 17:50:19)

katami a scris:

PillBlast a scris:

Eu le-as pune acelasi lucru ambilor, si anume sa nu faca sex decat aunci cand sunt pregatiti sa isi asume consecintele sexului, o boala, o sarcina nedorita.

exact!! plus ce a zis pako. plus faptul ca, daca, totusi, fac prostia s nu se protejeaza si iese cu ochisori... noi ii sustinem sa pasteze sarcina... ceva in genul "protejeaza-te, dar, indiferent ce faci, sa nu omori o fiinta nevinovata pt greselile tale"

kathryn prea tare cum ai pus pb....

katami, 

referitor la partea subliniata, eu - acum - nu sunt foarte sigura ca daca mi-ar veni fata insarcinata dintr-un accident, eu as opri-o sa avorteze. E clar ca nici nu as obliga-o. I-as prezenta situatiile posibile in ambele variante dar pana la urma tot pe ea as lasa-o sa decida. Ca sa nu ajunga sa-mi reproseze peste ani ca si-a pierdut tineretea pt ca i-am interzis eu sa avorteze si ea schimba scutece cand prietenii ei bateau discotecile.
Normal ca as ajuta-o daca ar vrea sa-l pastreze, dar daca ar veni sa-mi spuna "mama, eu acum vreau o cariera nu scutece si biberoane" as intelege-o la fel.

Cum am zis, tot ea ar hotari.

in primul rand sa o faca cand e pregatit/a
sa o faca cu persoana pe care o considera potrivita
a se protejeze de vreo sarcina nedorita, bts.
si normal, sa ma considere prietena si sa imi ceara orice sfat.  as fi deschisa, ca sa nu fie nevoie sa intrebe pe altcineva, ca desigur, parintele intotdeauna vrea binele copilului sau.