In prag de despartire...-5

Buna fetele...asa cum am promis am sa va spun in mare ce s-a intamplat cu relatia mea...aseara nu am mai apucat ca am ajuns franta de oboseala acasa.
Trebuia sa fac cu el de rev 2 ani,dar se pare k nu mai ajungem acolo ...nu mai era nimic cum era inainte.El s-a schimbat ft mult si nu inteleg de ce...este o fire mai agitata si mai nervoasa de felul lui,la inceput n-am avut probleme dar dupa un timp...mai exact cam de vreo 6 luni se enerva din orice,niciodata nu era ca mine chiar daca ii demonstram clar ca a gresit si k nu e ca el,intotdeauna imi gaseam si mie nod in papura si incerca sa ma faca si pe mine vinovata de lucrurile pe care le facea el,sa nu fie el singurul vinovat. Am incercat sa stau de vb de multe ori cu el,atunci a fost ok 1 zi,2,3....si apoi revenea la tipete,la nervi,pana ajunsese sa tipe la mine din orice,de fata cu prietenele mele,sau cu prietenii lui. I-am explicat ca asa nu se poate si degeaba....Noi am avut si o rel la distanta adica nu tot timpul puteam sa discutam cum tb,cand puteam eu sa vb poate nu putea el si invers. Si cand se enerva imi inchidea tel si punct...am incercat de multe ori sa caut calea spre a-l face sa discutam cum trebuie,sa comunicam. Da atunci zicea ca mine,da iubita cum zici tu,cum faci tu,si iar la 2 zile uita. Am ajuns sa nu mai suport. Pe langa toate astea mai este si foarte gelos,la inceput mai era cum era dar acum...era groaznic,dc ma duc acolo,cat stau,ce fac,cu cine sunt...eu niciodata nu i-am zis dc te duci la bere cu baietii,la fotbal mai stiu eu unde,din contra ii ziceam du-te iesi cu ei. Dar la el nu...sa stau acasa...chiar si cand ieseam cu prietenele la o cafea la fel imi facea...si cat mai stai si nu pleci acasa? Ma dispera. Si acum in ultimele zile ne-am certat tot pe tema asta...prietena mea cea mai buna lucreaza intr-o pizzerie,si de obicei cand e la munca merg la ea,mai stam de vb., ca fetele normal. Si el s-a suparat pe tema asta,cu toate ca i-am spus ca merg. Si nu m-a mai sunat-asta se intampla miercurea trecuta...joi de dim m-a sunat dupa ce i-am dat eu un msg,si m-a sunat exact cand eram la doctor,i-am spus ca sunt la medic si sa ma sune in 10 min. Toata ziua eu am fost la fac,dar nu m-a intrebat ce am facut la doctor,de ce am fost. Joi seara m-au dus de urgenta la spital,am avut niste prob,mi-am facut ei tratament,m-au tinut vreo 3 ore la spital...si am ajuns acasa. Lui nu i-am spus pt ca nici nu-mi ardea atunci de tel si alte lucruri. M-a sunat seara cand s-a pus sa doarma sa-mi spuna si atat....vineri am vb ft putin la tel...iar cand a aflat de la vara'miu k am fost la spital,a reactionat cum nu ma asteptam...m-a sunat sa-mi reproseze ca ce el e prost afla ultimul anumite lucruri...nici macar sa ma intrebe de am fost dusa la spital,cum ma simt...nimic...am ramas socata. Sambata seara iar am vb i-am povestit intr-un final tot ce am patit...duminica dim m-a sunat...si a inceput sa-mi spuna sa ma duc la el,in conditiile in care eu eram sub tratament injectabil. i-am spus dc nu vine el la mine si imi spune ca ce acum ii spun...tb sa ii spun de zilele trecute daca vroiam sa vina la mine,nu acum.Am inceput sa ne certam si asta a fost...a inceput cu msg dintr-alea ca sa nu-l mai caut,sa-l uit...ca si cum eu eram binenteles cea vinovata de tot...mi-a spus ca da din cauza mea ne-am certat ca mie imi arde de plimbari si nu de el(referinduse la ziua in care am fost la prietena mea la pizzerie)si nu i-am mai zis nmk...am zis ok asa sa fie,dar la mine sa nu se mai intoarca in viata lui. si cam asta e povestea....
Eu sunt constienta ca e mai bn pt mine,pt ca chiar ajunsesem sa nu-l mai suport nici eu,cu toate ca il iubesc. toate prietenele mele mi-au spus ca efectiv nu face de mine...ca amic,prieten e ok,e de gashca,glumet,de treaba,dar in relatia cu mine nu mai era absolut deloc cel pe care l-am cunoscut si de care m-am indragostit.
E greu...stiu ca va trece...dar acum ma simt cel mai rau pt ca stau si ma gandesc ca o sa o iau de la capat....acum 6 luni se vorbea(el vorbea) de mutat impreuna,de casatorie,de copii...chiar daca nu ma gandeam la asa ceva...si acum 2 ani din viata mea au fost asa...pierduti langa o persoana care e mult prea lasa si catre am ajuns sa cred ca tot timpul asta a fost falsa. Pana acvum ii gaseam scuze pt ca ziceam nu el e asa,ca eu stiu,ca eu asa l-am cunoscut,dar poate a fost doar de fatada.Sunt suparata pe mine si nervoasa pt ca daca facem lucrurile cum trebuia poate nu se ajungea aici si nu eram nevoita sa sufar...toata lumea imi spunea ca o relatie la distanta mai devreme sau mai tarziu o sa se destrame dar nu am vrut sa cred...acum ma dau cu capul ...

Ultima oara a fost editat de gabryelle (2010-10-27 07:35:05)

rosebunny a scris:

gabryelle a scris:

Pfff...si eu m-am despartit de prietenul meu ieri...si e asa ciudat...am mai fost certati dar acum am decis sa ne despartim...azi am vb cu el sa ii spun sa imi trimita toate lucrurile ramase la el pe vara'miu...si e atat de ciudat. Nu mai e Iubitu in telefon,din lista de mess l-am sters...vreau sa cred k o sa fie bine....chiar daca nu imi este bine acum sper k e cea mai buna decizie sa imi fie bine in viitor. Imi curg lacrimile pe tastatura chiar daca stiu ca nu e bine...dar asa ma descarc...n-am cu cine sa vb...ma simt singura si ft trista. Maine dimineata o sa fiu iar ok cu zambetul pe buze...o sa treaca ziua si acasa cand ajung deschid pc-ul in speranta unui mail ratacit...seara e groaznica...ma gandesc mai mult si mai mult...si tin telefoanele departe de mine sa nu ma apuce vre-un gand.... e asa urata despartirea...si mai e si toamna...anotimult nostalgiei...

acum la inceput e greu pt ca nu esti obisnuita sa nu mai fii cu el, dar daca esti constienta ca ai luat decizia cea mai buna, trebuie sa iti aduni puterile si sa treci peste. Gandeste`te cum ar fi sa va impacati si sa revina iar problemele... daca nu mai vrei sa treci prin asa ceva, poate imaginea unei relatii cu probleme o sa te ajute sa iti dai seama ca ai luat decizia cea mai buna. Iti doresc succes si sa auzim de la tine in scurt timp ca ti`a revenit zambetul pe buze si ca nu mai suferi 

Rosebunny...tocmai asta ma face sa merg mai departe...ca pana la urma as ceda ca il iubesc si poate m-as complace in relatie in continuare,dar stiu ca nu are rost. Deja cred ca am facut prea multe compromisuri in relatia asta si am lasat toate orgoliile la o parte si nu a fost bine. Stiu ca mi s-a luat de certuri si nu mai vreau asta...acum am noroc ca am si niste prieteni care incearca sa ma scoata din monotonie si sa nu ma lase sa imi plang amarul singura in casa...
Imi doresc sa treaca...

Ultima oara a fost editat de gabryelle (2010-10-27 07:11:28)

o relatie la distanta rezista, dar acolo trebuie sa fie multa incredere reciproca, ceea ce la voi nu exista, ma rog, e incredere doar din partea ta
mai bine ca v-ati despartit, dragostea trebuie sa fie sursa de calm, fericire, implinire, nu chin si lacrimi, ca aia nu mai e dragoste

anabella_n a scris:

o relatie la distanta rezista, dar acolo trebuie sa fie multa incredere reciproca, ceea ce la voi nu exista, ma rog, e incredere doar din partea ta
mai bine ca v-ati despartit, dragostea trebuie sa fie sursa de calm, fericire, implinire, nu chin si lacrimi, ca aia nu mai e dragoste

cata dreptate ai.... ma bucur macar ca am avut parte de lucrurile astea o perioada...

yoyolina a scris:

Si sa stii ca nu au fost 2 ani pierduti... pentru ca ai invatat totusi ceva  - sa nu te mai lasi calcata in picioare, chestie care iti va fi utila pe viitor Singura chestie pe care ar trebui s-o regreti ar fi ca nu ai pus piciorul in prag la timp. Si da...va trece...

Acum ma gandesc ca eu sunt cam ca ex-ul tau (ma rog...nu sunt geloasa, si nu am mania controlululi), sunt irascibila de multe ori si el saracul nu are nici o vina. Si in majoritatea timpului eu sunt cea care trebuie sa aiba dreptate. Si noi tot relatie la distanta avem, si ne apropiem de 2 ani
Asta este... sa stii ca ai facut foarte bine ca ai pus punct. Desi intuitia mea imi spune ca peste 2-3 zile va incerca sa te recucereasca, scotandu-si masca de mielusel din dulap. Tine doar de tine daca vei ceda sau nu.

2 ani pierduti nu sunt cu siguranta...dar vezi tu e ciudat; cand chiar crezi ca relatia asta o sa duca undeva si te trezesti intr-o zi ca...nu mai e nimic,absolut nimic. Da am o prietena care mereu imi spune chestia asta...din toata gashca noastra de fete mereu imi spunea mie...gabriela de la tine am pretentii,esti desteapta si fa totul in asa fel incat sa iti fie bine,nu te lasa calcata in picioare si nu fi proasta! Cata dreptate avea...imi pare rau ca atunci n-am avut urechi sa o aud si totusi ma bucur ca am facut lucrul asta mai tarziu....dar tot e mai bine decat niciodata. si eu sunt irascibila,dar cu el ma controlam,poate imi varsam nervii pe saraca mama care chiar n-avea nicio vina,dar cu el incercam sa ma abtin,pt ca stiam cum e el si am zis sa nu incepem amandoi sa tipam ca nu se ajunge nicaieri.  Nu mai vreau masti,nu mai vreau mielusei...
voyolina multi ani inainte...si sa ai grija de relatia ta...eu am incercat,dar se pare k n-a fost de ajuns... 

Ultima oara a fost editat de gabryelle (2010-10-27 07:33:44)

Gaby, ar fi timp pierdut daca ai mai continua cu el de acum inainte dar pana acum, cum au zis si fetele si ai spus si tu ca ai avut parte de foarte multe momente frumoase, nu trebuie sa regreti. Trebuie sa intelegi si sa accepti ca oamenii se schimba, mai ales cand esti tanar...cresti, te schimbi.  E normal sa nu mai fie omul de acu 2 ani, nici tu banuiesc ca nu mai esti cum erai acu 2 ani, dar la el problema e ca nu s-a schimbat in bine ci in rau. Cateodata nu e nimeni de vina ca se destrama o relatie, nu cred ca el isi doreste sa fie asa si sa se comporte asa. Probabil actioneaza asa din diferite motive, pacat ca nu e deschis si sa ti le impartaseasca si tie. E bine totusi ca esti constienta te situatie si nu persisti in durere. E absolut normal sa fii trista, sa fii suparata si nervoasa dar cu timpul va trece si o sa fie mai bine

fetelor spuneti-mi si mie va rog cum treci peste o despartire.......iubitul meu tocmai mi-a spus ca vrea o pauza, iar eu nu cred in pauza asta este o despartire cu o alta denumire....si simt acum ca nu mai am nici un rost, nu imi gasesc starea, imi vine sa plang in continuu nu stiu ce sa mai fac.......    

este foarte gelos pe orice tine de trecutul meu si de oameni cu care interactionez la munca.....m-am salutat ieri seara cu un baiat si au inceput intrebarile ai avut vreo treaba cu ala...nu nu am avut nici o treaba.....nu ca nu ma mai prostesti tu pe mine ca ma minti mereu, etc.
si eu i-am spus ca m-am saturat de scenele lui de gelozie si ca ma face sa sufar si atunci a luat el decizia sa iasa din viata mea ca eu sa pot fii fericita si sa nu mai sufar, mi-a zis ca ma iubeste dar ca nu mai rezista
dar problema este ca sufar fara el nu mai rezist, mai sunt si la munca si plang ca o proasa se sperie lumea de mine

grele situatiile de despartire, eu una nu cred in pauze, pauze sa ce ? ori vrei, ori nu mai vrei relatia.daca simtiti ca nu mai merge, nustati fetelor ca pierdeti timpul vostru, timp  care poate il petreceati cu un om care va merita.si eu am crezut ca se termina lumea cand ne-am despartit dupa 7 ani, cu mutat la mama, cu bagaje , cu suferinta si plans .. aiurea, daca nu merge inseamana ca nu merita .pa si next!!

Ultima oara a fost editat de suzanaj (2010-11-05 10:50:06)

iubita,iti spun eu ca ai forta..
vei spune next pana gasesti pe cel cu care chiar vei ramane
esti tanara..si nu avea prejudecati!