Nu pot sa cred ca m-a inselat:(((-5

Loveable a scris:

AyraBlack a scris:

Un copil se naste pentru ca vor doi oameni, sau unul singur, sau pentru ca se intampla. Chestia cu "fac un copil dupa ce ma casatoresc" mi se pare cel mai mare cliseu din lume.

fara legatura cu subiectul, sau cu intrebarea lui sum...
parca ai facut/faci dreptul ayra.. tii minte la dreptul familiei? statutul unui copil din afara casatoriei, si statutul unui copil din casatorie..si restul care decurg din asta..

Da, Love, dar nu ne referim acuma la partea juridica si la avantajele/dezavantajele pe care un copil le are daca se naste in afara sau in cadrul unei casatorii.

Ma refeream mai mult la partea morala, pentru ca eu nu inteleg de ce este musai ca un copil sa se nasca dupa casatorie, cand se poate naste la fel de bine si in afara ei, atata timp cat acelui copil i se poate oferi tot.

Pentru ca dezvoltand "cliseul" nasterii unui copil intr-o casatorie aka familie, ajungem la situatiile in care multe femei accepta abuzurile sotului (de orice natura ar fi ele: morala, materiala, fiazica, psihica) doar pentru a ii mentine copilului statutul.

Iar in cazul de mai sus: bun, alege intr-un final sa nu mai fie cu el. De ce ar trebui sa ii dauneze copilului chesti asta? Poate fi crescut la fel de bine si doar de un singur parinte, care sa se ocupe cum trebuie de educatia lui, de a-i face o scara de valori morale si de a-l ajuta sa-si contureze niste principii.

chiar daca alege sa se desparta de el, asta nu inseamna ca acel copil nu va avea tata.....chiar ea a zis ca ii va permite sa il vada oricand doreste......si asa e si normal, poate chiar reusesc sa ramana prieteni cu timpul! eu cunosc oameni ai caror parinti s-au despartit la un moment dat si au ramas prieteni, petreceau timp separat cu copiii lor, dar din cand in cand se mai si intalneau, mergeau la plimbare impreuna.....copiii au crescut perfect normal! acuma sincer, cateodata ii si invidiez, desi ai mei sunt impreuna si se inteleg bine, am asistat fara sa vreau la cateva certuri de-ale lor si m-au afectat destul de mult, in timp ce oamenii astia n-au vazut asa ceva....

in fine, am cam divagat, ideea e ca nu e nicio tragedie pt nimeni daca se despart, e doar....viata!

x_ynna a scris:

cred ca e cam devreme si cam dur sa discutam acum despre parinti care raman amici si care isi plimba copii separat cand intamplarea e asa de proaspata si intre ei mai exista inca atata iubire, cel putin din partea ei...n-are rost sa o aducem in pragul disperarii si mai mult...eu sunt sigura ca ea acum nu constientizeaza bine faza cu despartirea ci ii vine mai degraba sa il stranga de gat si sa ii stearga doua palme...n-are rost sa o speriem si mai tare...mie cel putin cuvintele astea si acceptarea unei prietenii dupa o iubire mare mi se par ingrozitoare...

rux cel mai bine il asculti...ti-a spus un prieten de acea petrecere...el nu ti-a spus inca nimic...acorda-i sansa asta...lasa-l sa iti spuna tot ce are pe suflet si ce are de gand sa faca ca sa isi indrepte faptele...poate a fost doar o singura data si atunci, toate am spus, ca e mai usor de iertat...

sunt foarte constienta, si cred ca si tu, ca nu o sa mai fie nimic ca inainte, ca tu nu mai pot avea incredere in el si ca cine a calcat pe alaturi de doua-trei ori, mai devreme sau mai tarziu o sa calce iar...e o "boala" ca si alcoolismul...prea putini se vindeca...

insa nu are rost sa iti faci tu acum mii de ganduri negre si sa iti pui sute de intrebari la care tot tu sa raspunzi...cel mai bine il asculti, il iei la intrebari si eventual il arunci si de la etajul 1...cred ca discutia cu el o sa faca putin lumina...

Pai o sa ascult ce are de zis, dar nu acum si nu astazi, poate maine. Pt ca acum, cum ai spus si tu, imi vine sa-l strang de gat...Si doamneee cat de tare doare cand ma gandesc ca dupa o relatie de 4 ani pe care o credeam perfecta e posibil sa ma despart de persoana pt care as fi facut orice..(

mai eu nu am vrut sa fiu dura, vroiam sa ii arat ca oricat de greu i-ar fi in situatia de fata, lucrurile o sa se aseze intr-un fel sau altul si o sa fie bine pana la urma...

offf,sper  sa nu...

O sa merg la medicul meu ginecolog, care e pana la 5, dar am sunat-o si ma asteapta sa vada ce am...

parerea MEA e sa nu il ierti.!!! nu merita! e porc daca te-a inselat si pretinde ca relatia voastra merge ca pe roate

ma bucur ca esti ok , mai ales bebele ...

Bv rux! nu te ma supara de acum...gandeste-te la cel mic...intalneste-te cu al tau, vorbiti dar nu te enerva...
tinem pumnii! asteptam vesti!