Prietenii prietenului-7

sunt patita.fffffffffffff.demult,deci stiu despr ce vb cu neraspunsul la telef si inventat de situatii,muuuuuuuuuuulte,prea multe,cand eram si eu mai tanara

sunt de acord cu tine loveable
ss, noi toate ne-am dat aici cu parerea, eu m-am crizat pentru ca nu a putut sa dea un telefon. putea sa ma insele si cu 5 minute inainte sa ma sune, putea sa stea in bucuresti si sa iasa la 1-2 noaptea cand dorm eu si sa faca orgii. dar sa nu dea de banuit, sa se poate ca un om normal, educat.
m-a speriat, serios. gandeste-te tu sa incerci sa dai de prietena ta care e plecata din oras de 6 ore si nu iti raspunde, cred ca toate gandurile negre se aliniau. oricine cred ca ajungea sa exagereze mai mult sau mai putin. nu sunt genul sa il cicalesc cu telefoane, cand stiu ca e cu baietii sau are treaba nici nu stie ca exist, nu sunt exagerata sau pisaloaga, dar putin bun simt totusi merit. ca nu ma stie de ieri de azi sa poata face ce vrea de capul lui.

of sonia

kathrynn nu vreau sa par o persoana rea si insensibila poate este de condamnat faptul ca nu am pus pe primul plan aceasta probabilitate, dar eram si orbita de prezenta "anturajului" si am banuit ca de fapt nici nu a iesit din oras.
dar intr-adevar sperietura este oribila... incertitudinea este cea mai nenorocita stare.
iti dai seama, am dat telefoane in toate partile, cu maicasa nu sunt chiar in mari relatii, am vorbit azi  1 ora si ceva la telefon, ne-am chinuit cu totii ca disperatii sa dam de el, deja dupa 5 ore de sunat nu mai stiam ce sa cred, eram bulversata, macar daca stiam ca e cu una dar este bine.

ma bucur mult pentru tine sonia e asa frumos cand totul se termina cu bine!

sincer ss, nu. este genul de om care doarme cu telefonul in mana, nu suna mai mult de 2 ori si raspunde, si la volan daca e si nu poate vorbi imi respinge apelurile. in 6 ani nu stiu daca s-a intamplat de 2 ori sa nu pot da de el la telefon, de aceea m-am impacientat. si nu m-a sunat cand a plecat desi ii dadusem sms de dimineata, nu m-a sunat cand a ajuns, chiar nu este stilul lui. vorbim des la telefon si mereu ne tinem la curent.

asa este, exageram cateodata, dar macar punem ce e mai rau in fata si ne bucuram dupa ce ne-am inselat. mai bine decat sa traim cu ideea ca totul e bine si sa ne pice cerul in cap mai apoi.

asta si planuiesc ma bag in pat, ma uit cu sormea la niste filme de halloween, pap floricele si ma culc (si tu esti racit?  eu inca ma chinui cu nasul )
acum chiar nu mai ma agit, am vorbit cu el atunci, acum il las in pace. dupa un somn bun se mai aseaza gandurile si maine cand se intoarce (de oriunde a fost) o sa stam sa vorbim. probabil nu voi fi foarte calma dar nici zmeu nu voi ajunge

ma scuzati dar eu ma bag la somn, ma dor toate oasele si tot stresul asta m-a terminat, sunt rupta de oboseala.
va spun maine cum s-a finaizat si care este povestea din spatele tacerii de 6 ore
noapte buna tuturor

kathrynn a scris:

Cora, nu cred ca esti nici rea, nici insensibila. Doar ca mi s-a parut ca putin ai dramatizat in sensul ca te-ai gandit ca cine stie ce face si nu ti-a spus. Zici ca nu s-a mai intamplat niciodata sa faca asa ceva, sa nu dea semne de viata, ceea ce inseamna ca sigur a avut un motiv serios. Eu sper pt tine, sa fie ceva prostesc, gen s-au imbatat ca porcii si nu au mai nimerit butoanele la telefoane, macar e intreg si nu a fost in cluburi sau cu altele.

Nu te mai agita ca tot nu afli pana maine ce s-a intamplat. 

orice ar fi fost, s-a intamplat asta e... ca s-a dus sa sape fundatii sau sa agate pitzipoance pe undeva, mai traieste sa dea explicatii. si maine daca aflu de la maicasa ca nu a fost nicaieri am personal onoarea sa il omor 

ss aspirina aceea efervescenta este chiar buna, incearc-o daca poti, te lasa si nasul si capul, cam toate simtomele racelii. eu cu ea supravietuiesc

astept noutati

ok
"dai buzz"