Ma simt singura-2

sweety, cred ca esti la alt topic decat ce cauti, nu stiu de ce... intrebari si raspunsuri e alt topic...

anka, nu, nu cred ca au pb astea, cum zice si adina
ce mai faceti? a trecut vara si n-am facut copoul vina mea, stiu poate ma revansez acu in toamna

adina ce aproape identice sunt poestile noastre....a ta cu a mea...diferenta este ca eu nu sunt insarcinata doar atat...
eu am vb ffffff mult cu al meu...fetele de la infertilitate stiu mai bine...am tacut si am inghitit de mii de ori...cand am inceput sa-i zic verde-n fata deja nu-i mai placea dar uite ca acum,multumesc lui Dumnezeu totul e ok...adik mai ok decat inainte...vorbiti vorbiti vorbiti...
pune-i pliante despre sarcina in casa sa de-a de ele,fa-l sa le citeasca,pe calculator pune o poza de-a ta cu burtica goala tot felul de chestii de genul asta si vezi...poate poate.....

am citit tot ce ati scris dar nu am mai postat nimic. nu am prea avut timp si nici spatiu. ne-am mutat si acum suntem in curatenie...
multumesc pentru ganduri si sfaturi.

am vorbit cu el cam de atunci. am spus fiecare ce il doare..
e clar ca nu gandim la fel. asta nu e nimic nou. stiam de mult dar amandoi am crezut ca rezolvam diferentele astea.
are niste idei fixe cu care ma exaspereaza. daca spun ceva asa trebuie sa ramana. indeferent despre ce vorbim. indiferent de ce intervine.
apoi e balanta. totul trebuie sa fie egal, de ce sa fi eu mai rasfatata ? indiferent de situatie...

in ultima vreme, dupa ce ne-am impacat, a fost mai dragut cu mine, mai grijuliu, dar ma tem ca nu va tine mult.
incerc sa mai vorbesc cu el. vreau sa ii propun sa facem asa: sa spunem frecvent ce ne deranjeaza unul la altul chiar daca sunt lucuri minore. eventual sa tinem un soi de jurnal. sa discutam despre tot.

si-a amintit de ziua noastra si m-a luat in brate

Ultima oara a fost editat de adina84 (2010-12-03 08:41:01)

Adina, poate lucrurile incep sa se aranjeze usor si cu rabdare ;kiss;

asta ziceam și eu sanca, zodiile nu sunt mereu definitorii, dar și dacă ai baftă de un om care are din caracteristicile respectivei zodii...să te ții. și pe undeva ?l recunosc pe soțul adinei ?n mine, dar eu am reușit să mă schimb ?n timp, cu mult ajutor și ?nțelegere din partea soțului. iar acum, cu copilul, mă consider schimbată definitiv ?n bine

doamne și c?te momente de astea am avut, kata
dar trec precum vin, atunci c?nd mă uit la moaca lui cati

http://www.roportal.ro/articole/depresi … i-3653.htm
adina, nu stiu in ce masura te poate ajuta acest articol insa nu vad ce rau ai face daca ai citi sper ca lucrurile sunt mai bune acum fata de ultima oara cand ai scris aici 

buna mamicilor am descoperit acest topic dintr-o prostie scriind pe google^ ma simt singur^ ,problema mea este ca in mom in care am inceput sa scriu aceste cuvinte sa adaugat un A  la sfarsitul cuvantului singur,deci CINEVA A MAI INITIAT ACEST SEARCH ...GHICITI CINE POATE FI ?...BINEINTELES SOTIA MEA....DECI INTR-ADEVAR MA INTERESEAZA SUBIECTUL PT CA IMI PASA.
Pe cat de surprinzator este subiectul pe atat de dureros este pt ca sincer imi pare rau ca treceti sau ati trecut prin aceste perioade asa ca o sa incerc sa va descriu ceea ce simtim noi barbatii.Nu sunt in aceeasi situatie ca a sotilor vostrii(pt ca nu sunt tatic ) dar oarecum inteleg profunditatea problemei,oricum ma voi adresa mai mult Adinei pt ca ea a deschis acest subiect.
Eu sunt casatorit de 8 ani si inca nu avem un copil pt ca simtim ca inca nu este momentul( bineinteles din motive oarecum" puerile" gen financiare ,nemultumiri prefesionale s.a.m.d) cu toate ca am momente in care  sentimentele  paterne isi fac aparitia in inima mea.Cat despre sotia mea nici nu se pune problema de a simti ceva privitor  la un bebe in viata noastra.Precizez ca iubeste f mult copiii si imi demonstreaza acest lucru de fiecare data cand intra in contact cu un copil avand o rabdare infinita cu ei ,reuseste mereu sa ii farmece si eu sunt f incantat de acest lucru ...chestia ciudata este ca eu nu am rabdare cu ei cu toate ca eu sunt cel care are sentimentele paterne...in fine sper sa nu fiu la fel si cu bebicul meu.Am mai uitat sa  precizez ca am varsta de 30 de ani si sotia 29 asta doar ca sa intelegeti mai bine situatia mea, in fine sa revin la problema voastra.Am observat ca sfaturile pt tine ADINA sunt pro si contra pt ca vin din diverse situatii ,unele mai bune altele mai rele dar pt mine lucrurile sunt clare.Daca ai incercat toate sfaturile mamicilor si nu ai obtinut nici un rezultat convingator este clar ca trebui sa faci ceva in acest sens.Trebuie sa te gandesti ca avem o singura viata de trait si noi avem dreptul de a fii fericiti pt ca timpul zboara f repede si nimeni si nimic nu trebuie sa ne rapeasca acest drept.Concluzia deci este ca trebuie sa actionezi cat mai repede inainte de a veni pe lume acest copil , atunci cu siguranta vei avea nevoie de tot sprijinul din partea sotului tau .As fi vrut sa fi stiut mai multe detalii despre casnicia ta gen de cand sunteti impreuna,varsta voastra,cum era el inainte pt ca m-ar fi ajutat mai mult in intelegerea problemei...in fine tu treb sa intelegi in primul rand daca el te iubeste aspectul cel mai important pt ca dragostea nu inseamna numai flori, zimbete, iubire, ci inseamna si lacrimi, dorinta, pasiune si nu in ultimul rand sacrificiu.Problema sotului tau a prins proportii cu trecerea timpului? pt ca daca este asa inseamna ca v-ati casatorit la o varsta f frageda sau el nu a inceput viata de cuplu destul de matur.E posibil ca el sa simta ca nu a simtit viata in totalitate ma refer la perioada dinainte de casnicia voastra,e posibil si faptul ca el nu a avut o viata sexuala f activa ,ma refer la cunoasterea a mai multor partenere, caractere  si de aici incep sa se contureze anumite prbleme in mintea lui legate de nemultumirea in sine fata de viata.O casnicie necesita f multa maturitate si trebuie sa fia cladita de doi parteneri care au o la baza o vasta experienta de viata.Acum cu venirea copilui pp ca este si mai speriat pt ca este trezit total la realitate si a realizat ca toate lipsurile pe care el le are nu le va mai completa,e posibil ca sa simta ca vrea dependenta,libertate.Daca el te iubeste atunci  trebuie sa faca anumite sacrificii si sa accepte situatia,trebuie sa se resemneze oarecum pt ca nu a fost fortat sa intre in acest "joc" al vietii.Sfatul meu este sa te gandesti bine la fericirea ta pt ca tu esti cea  mai importanta, este viata ta si indiferent de situatie tu trebui sa fii pe primul loc .Nu vreau sa cataloghezi iubirea de sine drept egoism pt ca nu este asa,exista prioritati.Daca se va ajunge la divort nu trebuie sa iti fie frica de nimic ,uite am citit un articol interesant poate te va ajuta sa intelegi mai bine problema(http://www.sensart.ro/despre-divort.html)
Sper sa fi fost destul de explicit si sper sa ti se rezolve problemele
Salutarile mele mamicilor o s amai revin pe aici si sper sa nu fii creat alte probleme
P.S. O chestie citita de ceva timp ,sper sa va placa ce a scris acest poet:Definiţia iubirii este aşa : puţin alb, un cer greu, nefericirea. Apoi, o ploaie mică, amestec de gheaţă, carne şi vers, durere scursă.
Ce contează scadenţa, at?ta vreme c?t există magia ? Nu-i ?ntrebare cu răspuns care să nu alunge praful mincinos, plin sau gol, milă necrezută, absurd de mult. Toate ?ntrebările sunt vinovate.

Mi-am făcut un inventar aici, unde scriu : e un dor ars, aruncat pe masă, eşti tu, goală şi un văl aspru. ?ntr-o altă lume am fost poet. Am avut at?t succes ?nc?t cafeneaua mea preferată a ars. Să nu uiţi !
Definiţia iubirii nu ţine cont de stih, titlurile alunecă pe treptele rupte, pe rolul sf?rşitului de vis. Aproape că nu mai cred ?n nimic. Fiecare clipă e o cameră umplută cu tine, flacără ce pl?nge, terminaţia disperării. Aseară am pl?ns.
Ce dacă uşa infernului e mereu ?ntredeschisă, ce dacă speranţa a plecat pe mare ? ?ntrebările urcă dealul abrupt, crezul tresaltă, degetele se ?nnoadă. De v?nzare a mai rămas numai sufletul. Cu sunetul la maxim, cu mine, fără tine.

?ntr-o altă lume am fost pictor. Te-am desenat fără culori, te-am inclus ?n dreptul meu la s?mbătă. ?ntr-o altă lume ţi-am fost z?mbet.
Definiţia iubirii e ca o cutie : ?năuntru e o c?rpă aruncată printre jarii necuraţi, purifică visul păm?ntul, suie calea prăpastia. Dincolo de tine nu mai e nimic. Dumnezeu există.
?n calea mea stau două lucruri : ochii răi şi vara. ?n ochii răi se sting valurile mării, iar vara? dorm. Dorm şi c?ntecele se ?neacă.. Nu-mi lua elanul.

Definiţia iubirii este aşa : tu şi eu.

sleeping_beauty a scris:

ps: nici o femeie insarcinata nu isi doreste sa auda de varianta divort

Te contrazic. Eu aveam momente in care cautam pe google ce se va intampla cu bebicul, daca divortez inainte de a naste. Si vorbesc absolut serios 

eu_tatic. iti raspund la cele cateva intrebari: suntem impreuna de 6 ani si ceva, ne-am casatorit acum 9 luni. 

situatia descrisa de mine in primul post pare sa se mai fi ameliorat (dar vorba aia, "nu zi hop, pana nu..."). ne intelegem mai bine, nu ne-am mai certat de cateva saptamani. e mai apropiat de mine, ma menajeaza mai mult, se apropie si de burtica acum, vorbim despre bebe, vrea sa se asigure ca voi naste in cele mai bune conditii (plecarea la Bv care este destul de costisitoare), si ar mai fi...

la divort m-am gandit si eu la inceputul sarcinii si credeam ca nu mi-e frica. imi este frica, dar asta nu inseamna ca voi trai oricum numai ca sa evit un divort. daca la un moment dat nu se va mai putea, chiar si cu bebe la mijloc, voi face pasul asta. si cred ca si el gandeste la fel.
problema cea mai mare la el este orgoliul nemasurat, care nu isi are rostul intre noi doi si egoismul lui. iar eu am facut niste greseli si am lasat lucrurile sa-mi scape de sub control.
nu vreau sa mai rascolesc iar si sa intru in detalii.
multumesc oricum pt sfaturi si pt interes.

Ultima oara a fost editat de adina84 (2011-01-14 11:02:18)