Viata de cuplu - probleme si rezolvari

Lore, credeam ca s-au rezolvat problemele 
Nu la tine e problema ci la el. Nu zice nimeni cand intra pe usa de la serviciu sa stea numai el cu Iannis si tu in varful patului dar trebuie sa-si petreaca si el din putinul timp liber cu copilul.
Stiu ca ai si plecat de acasa si a venit dupa tine. Se pare ca nu a inteles nimic din asta...

Eu cred ca e foarte greu sa schimbi un om. Daca el e genul care crede ca femeia trebuie sa faca totul in casa, ca el isi calca "orgoliul" de cocos daca strange dupa voi sau te ajuta macar atunci ai mult de lucru. Conteaza foarte mult si ce a vazut acasa la el, si felul in care a fost crescut dar si cat constientizeaza el ca atitudinea lui nu e deloc buna. Si conteaza si felul in care l-ai obisnuit tu.

Ca e genul care nu te ajuta la curatenie, sa zicem ca facand un mare efort l-as putea pricepe. Dar daca totusi nu pune umarul la treaba atunci sa nu comenteze daca e uneori dezordine.

Dar ca nu sta cu al lui copil nu pot sa inteleg in ruptul capului. Pai ce fel de iubire e asta? Sau daca aduce bani in casa e suficient?!

Dar daca nici tu nu te-ai mai ocupa de casa si de copil? Stii ce l-as intreba? Ce se va intampla atunci cand tu te vei intoarce la serviciu. Ca deh atunci amandoi veti avea si munca in afara casei si tu vei avea dreptul sa te porti fix asa cum se poarta el acum. Adica sa nu faci nimic acasa, ca doar stai x ore pe zi la serviciu si esti deja obosita. Cine va face in casa? Copilul va ramane in timpul cat e cu voi nesupravegheat? Nebagat in seama? Eu l-as pune sa isi imagineze situatia asta ca sa isi dea seama ca sunteti doi in toata povestea asta, ca e si casa lui, si ca mai ales e copilul lui, de care trebuie sa se ocupe acum, nu in viitor cand probabil isi va purta singur de grija.

S-a intrebat vreodata ce va simti copilul vostru daca va afla ca al lui tata nu a vrut sa il tina brate, ca nu l-a scos la plimbare, ca a amanat toate bucuriile pe care ti le da un copil pentru viitor?? Il va ura si iti zic din experienta asta.

Ar trebui sa mai incerci sa vorbesti cu el cat se poate de serios, sa ii spui ca nu esti dispusa sa accepti comportamentul asta. Si daca nu ia masuri ar trebui sa faci fix cum zice Papucica mai sus. Sa speli/calci/strangi doar pentru tine si copil, sa gatesti doar ptr voi doi, sa il ingbori o perioada dar fara sa vada ca iti pasa. Sa iti vezi de viata ta cu al tau copil. Poate se trezeste.

E pacat ca din toata povestea asta cel mai mult sufera copilul. El are nevoie de un mediu echilibrat, are nevoie sa simta dragostea ambilor parinti, are nevoie ca tatal lui sa fie mai mult decat "finantator".

Nu am cum sa fac cum a zis papu, ptr ca nu locuim singur si daca nu i le-as face eu sigur i le-ar face maica-sa. Lui nu i se pare normal ca barbatul sa stea cu copilul, ca barbatul sa faca baita, sa ii dea sa manance, zice ca este de datoria femeii sa faca asta, mereu ne contrazicem cand eu ii spun ca barbatul si femeia au drepturi egale.

Iar in legatura cu curatenia, daca ridica ceva de pe jos, sau face un lucru care mi se pare normal pana ala urma urmei, ma face atenta ca a facut el cutare lucru, si eu mereu ii zic ce astepti sa te premiez? f bine daca ai facut ca si tu stai in casa asta....

Si mie mi-a zis sotul o data sau de doua ori ca eu parca nu apreciez, ca nici o data nu il laud... Zic ok, doar nu ma doare gura sa zic ceva... Vorbim destul de ok intre noi, mai ales ca sa o invatam pe Iulia, evitam sa ne certam in fata ei, etc... mereu cand ii cer ceva, incep cu "te rog", ii multumesc, cand face ceva bine mai ales din proprie initiativa " vai, iubitu'... ce ma bucur ca te-ai gandit sa faci x sau y"... Parca am 2 copii mici, pe care trebuie sa ii laud...

La faza cu despartirea cred ca esti singura care poate decide. Care stie cat poti duce, cat esti dispusa sa suporti, cat de mult il mai iubesti. Care stie cat de nefericita esti. Si mai ales ce sanse ai sa imbunatatesti ceva.

Majoritatea refuza sa se desparta, chiar in situatii mult mai urate decat a ta, gen violenta, ptr ca vezi doamne e mai bine ptr copil sa creasca cu ambii parinti. Nu o zic referitor la situatia ta, ci asa in general, dar eu nu sunt absolut deloc de acord cu lucrul asta. Decat sa creasca intr-un mediu tensionat, sa isi vada ambii parinti dar ambii nefericiti, sa aiba parte de un fel de prezenta si atat, mai bine cu unul si bun.

Dar repet nimeni, nici macar copilul nu trebuie sa iti influenteze decizia privitoare la despartire.

Papucica sunt foarte multe soacre care fac la fel. Dar pana la urma tot el e vinovat ca nu stie sa decida singur ptr el. Poate sa ii ceara sa mearga si pe luna, doar nu il obliga, de el tine sa aleaga.

Dar da, poate daca nu ati sta cu socrii lucrurile ar fi mult mai bune ptr voi

Papu in mare parte ai dreptate, ptr ca stiu sigur ca asa face, am vazut si aici acasa, ii spune ce vede ea prin casa sau ca nu-i convine nu stiu ce. Insa eu nu prea am ce vb cu ea dupa ce ne-am certat mai demult mi-a spus ca ma plesneste si ma da afara din casa, si asta de fata cu sotul meu care.....nu a luat atitudine...ba mai mult a inceput sa ii ia ei apararea. De asta zic ca eu nu vreau sa traiesc cu un om care-si iubeste mama mai mult decat propria lui familie.

Acum 30 de min cand a plecat i-am spus sa nu se mai intoarca caci nu mai vreau sa il vad, sa stea acolo si pe mine sa ma lase sa fiu linistita aici...

Ma uitam acum cand am fost la mare la cuplul celalalt, nu au copil ce-i drept, dar se alintau, se mai sarutau, al meu nimic...decat imi arunca niste priviri de ziceai ca ma ia la bataie.

Daca-l intreb cati bani mai are, ce asta e treaba mea? daca il intreb ce zice maica-sa dupa ce vb cu el la tel, la fel...ce asta e treaba mea? Pai si atunci ce sa fac, tac si nu il mai intrenb nimic, raspundem prin da sau nu .....

Eu nu vreau sa stau cu el doar ptr ca avem un copil, ptr ca iannis v-a creste si daca am sa ii povestesc vreodata ce facea taica-su cand el era mic, o sa imi spuna ca nu m-a pus el sa stau cu tasu, daca am vazut ca nu ne intelegem dc nu am plecat? Sunt sigura ca asa imi v-a spune.

Ultima oara a fost editat de n_loredana2008 (2012-06-30 07:52:02)

Papu..nu cred, este clar foarte influentat de mama lui. si faptul ca stau impreuna, aplifica toata situatia.

Lore, nu exista posibilitatea sa va mutati singuri? pentru ca in ritmul asta, fara sa incercati amandoi...o sa se duca de tot casnicia de rapa.
Nu mai stiu cine a scris, dar un petic de hartie nu iti da garantia ca va fi bine.
Iar faptul ca nu se implica in cresterea copilului, da multe semne de intrebare.
Insa pana nu incerci toate posibilitatile ca sa vezi ca e inutil, nu poti vorbi de despartire.  Dar, personal..nici nu as sta in ceva care nu exista.

Off, chiar ca cu cat povestesti cu atat par lucrurile mai grave, si sunt sigura ca exista lucruri si mai grave ca acestea pe care nu le povestesti tuturor. parerea mea ca un astfel de barbat nu se schimba niciodata fara un impuls puternic. eu am avut un astfel de moment cu al meu sot, dar nu pt lucruri cum zici tu, a fost ceva minor, dar ceva care eu nu vreau sa se intample in casa mea si mi-am facut bagajul si-am plecat, urmand ca a doua zi sa depun actele de divort la tribunal. n-am mai apucat ca m-a adus inapoi dar de-atunci nici macar o data nu m-a mai suparat cu ceva, semn ca tine la casnicia cu mine si se straduieste foarte mult sa ma faca fericita. am inteles ca tu ai mai plecat si-ai mai venit, deci nu-l va mai impresiona.

dar in locul tau, acum ca nu e acasa, mi-as face bagajelu, mi-as lua copilul si cand ar veni cu ma-sa nu m-ar mai gasi acasa. si luni m-as duce cu actele la tribunal. daca ar veni dupa mine, am avea o discutie serioasa in care sa-mi explice ca e dispus sa se implice si sa se schimbe, as fi dispusa sa mai incerc o data, si actele sa fie doar de forma bagate la tribunal. daca n-ar veni, n-ar fi dispus sa se schimbe, inseamna ca nu ma mai iubeste.

are nevoie de un impul puternic, sa simta ca te pierde si pe tine si pe copil si abia atunci ti-ai putea da seama si tu daca merita sa lupti sau nu.

eu asa gandesc, desi e evident ca suntem tare diferite pt ca eu n-as fi stat nici 1 minut cu soacra in casa cu atat mai mult nu i-as permite sa ma trateze asa. si noi am avut un moment de-asta. ori eu, ori familia lui, si m-a ales pe mine. nuca as fi vrut eu sa-i despart vreodata, dar asa a impus situatia.

trebuie sa te gandesti foarte bine, acum puterea e in mainile tale si nu mi se pare ca esti o femeie de care merita sa-si bata joc.