Topic pentru aspirantele la titlul de mamica-94-4

Off,Rozi,lasa ca DD mai intarzie dar nu ne lasa balta niciodata...e grea asteptarea dar va fi bine si pentru tine,sunt sigura de asta
De aseara am incercat zeci de nume,dar nu ne-a placut niciunul...parca nu o reprezinta,in plus aveam pregatite multe nume de baietei,nu ne gandeam la o pisicuta sa luam si acum tot cautam....

Acum i-am pus in alta farfuriuta niste bucatelede salmon in sos si i-am dat aproape si dupa ce am alintat-o a inceput sa pape,asa ma bucur ca macar baga ceva la stomacel si are si sos chiar daca nu bea apa....sotul tot ii spune gipsy ca e o mica tiganca.Acusi ma duc sa iau o jucarie sau ceva sa ii fac un canaf...imi pare bine ca ceva a papat sa mai prinda puteri...

Cam la asa ceva ma gandeam si eu,acum sa vad ce gasesc.Mai mult a lins sosul apoi i-am sfarmat si cateva boabe si a papat acum s-a pus pe tors si s-a culcat.O las linistita,nu o stresez sa pape mai mult...Ma duc la cumparaturi

vai kris ce ma bucur.deja incepe sa se acomodeze:)
fetelor va doresc o saptamana minunata,plina de iubire,speranta si putere sa trecem peste toate provovarile vietii.
eu m.am calmat in cele din urma.
la intoarcere am stat in masina cu baietelul nasilor mei.a dormit la mine in brate..ma gandesc si stiu ca daca as adopta un copilas l.as iubi din toata inima:)
pana la urma totul se rezuma la iubire,iar eu sunt pregatita sa iubesc din toata fiinta mea.
de.asta sunt nefericita pentru ca am atata iubire de oferit si nu am cui,in afara de sotul meu pe care il iubesc  ,amandoi de fapt vrem sa iubim
pup fetele mele:)

Eleny , asta simt si eu, nu mai inteleg nimic, nici eu nu mai stiu ce am si ce nu ; e foarte grea nesiguranta asta.
Rozi multumesc mult; eu insa nu mai am puterea nici sa ma rog, inainte citeam in fiecare seara Acatistul SF Nectarie, acum insa nu-l mai citesc pt ca nu mai am niciun gand bun.
Kris, ma bucur pt pufosul tau, ai ceva care sa-ti umple ziua.
Va pup fetelor, o zi usoara

Neata, fete

O saptamana buna, cu sperante, optimism si incredere tuturor!

Voiam sa va spun ca am avut si eu, si am si acum, multe momente in care imi pierd speranta si am toate starile proaste de pe lume. Am postat de mai multe ori pe aici mesaje nu tocmai optimiste. Sansele mele sunt f mici - pana acum doi doct mi-au spus ca nu e nimic de facut.   Insa ma gandesc ca trebuie sa mai incerc, habar n-am cum si in ce fel, ce sa mai fac, probabil ca daca ma mai duc la vreun doct, o sa faca si ala vreo mutra lunga la mine, ca si cum sunt nebuna sa vreau copil cu probl pe care le am.

Stiu ca toate incercarile inseamna un consum extraordinar de energie si ca nimeni nu-mi garanteaza nimic, insa ma gandesc, ca acolo sus, e Doamne-Doamne, care ne invaluie cu dragoste si grija pe toti.

Asa ca haideti sa mai incercam o data, sa mai speram o data si poate minunile or sa vina peste noi.

Alexandra, si eu am trecut prin faze din astea. Asta nu inseamna ca acum ma simt extraordinar, dar incerc sa ma mentin pe linia de plutire, sa nu ma afund in deznadejde. Am perioade in care nu ma mai pot ruga, am impresia ca oricum e in zadar. Dar nici disperarea nu aduce nimic bun.

Uneori ma gandesc ca nu se poate sa nu am copilul meu, pur si simplu refuz sa cred asta. Mi-a spus un doct ca nu se poate face nimic, si eu, in mintea mea, imi ziceam ca e un fraier, o sa vada el ca o sa am eu copil, sfidam ce spunea el, parca eram nebuna, nu auzeam nimic din ce spunea.  Bineinteles, cand m-am dus acasa m-am umflat de plans, ca doar tocmai ma trimisese un doct acasa ca nu pot face copii.

Alteori cad in disperare, desi nu sunt chiar genul care sa se gandeasca secunda de secunda la asta. In plus, in ultimul an am avut atatea probleme, altele decat asta si f grave, incat uneori nu stiu la ce sa ma gandesc mai intai.

Eleny absurditati din astea cunosc si eu,dar asta e,fiecare cu ce poate si cat poate...
Important e ca speranta moare ultima si atata timp cat vrem un lucru,vom lupta si la un moment dat va fi o rasplata,ca mai devreme sau mai tarziu.

Stiu Eleny,de asta trebuie sa luptam si sa speram in continuare....

Rozi, eu sunt sigura ca vei depasi momentele astea si vei redeveni vesela si increzatoare cum te stim.

Eu am inceput sa ma uit la filme motivationale, sa citesc carti, sa-mi  repet de 1000 de ori pe zi  ca o sa fie bine, chestii din astea, care evident ca nu functioneaza in toate situatiile. Dar, vorba unei prietene, ce ma costa.

Bine, stiu ce ma costa,  o mare dezamagire. Era o vorba, ca forta dezamagirii e direct proportionala cu forta amagirii.