Si totusi voi ce ati face???-2

Al meu a fost plecat aproape un an in Germania la munca (inginer constructor). Am trecut amandoi foarte usor peste aceasta perioada, sincer fara temeri de genul asta. Nu concep sa il insel si nici nu imi este teama de a fi inselata. Daca s-ar intampla asta, stie clar ca ar fi the end

totusi,o relaatie la distanta nu paote rezista daca undeva,acolo,unul dintre voi nu face ceva pentru a fi alaturi de celalalt!
nu o sa puteti trai "nnn" ani asa

noi suntem la distanta de un an si la noi e greu..desi ne despart 200 de km  ne vedem greu din cauza facultat mele.insa avem planurri..eu as vrea sa ma mut la bucuresti sunt din craiova..asta ar inseamna sa ma mut la bucuresti.acolo primeste el un loc de munca super bun,,,insa mi e frika sa las facultatea de medicina de aici si sa o continui de acolo...in viata trebuie sa risti pt ce ti doresti...si eu sunt plina de indoieli...u esti inka tanara...zic sa nu te avnti prea tare in relatia asta...stiu il iubesti insa,,,trebuie sa catraesti totul ff bine

dak va iubiti si aveti incredere o sa reusiti. totul este increderea..si sa stii k t iubeste. pt k dak apar indoieli apar si gelozia si certurile..
si cel mai greu o sa fie faptul k nu il vei avea langa tine, k  iti va fi foarte dor...trebuie sa rezisti fara el. eu am stat 2 sapt fara prietenul meu si simteam k innebunesc.
acum sa iti povestesc ceva : si prietenul meu e din alt oras ,a venit la fac in bucuresti. iar el incepand din clasa a 10 a avut o prietena timp d doi ani jumate, pana knd s-au hotarat sa dea la facultati in orase diferite din motive p care eu nu l inteleg prea bine. si desi s iubeau au decis sa s desparta dekt sa ajunga sa s certe, pt k ei considerau k pana la urma o relatie la distanta tot s va rupe...asa s-au despartit dar au ramas buni prieteni..el mi-a zis k a fost greu pt amandoi dar considera k a fost decizia corecta. eu acum zic k pt mine a fost k poate asa nu mai eram impreuna..dar eu nu as fi renuntat la el ,as fi facut tot posibilul sa fim amandoi in acelasi oras..as fi sacrificat altceva dar nu relatia noastra...

uoff toata loomea imi zice ca is mititik si ca sa am gj ca la varsta asta nu e iubire   bine stiu ca nu asta ati zis acum   dar vedeti voi prin cate am trecut numai eu stiu si cu parintii si multe multe  si treburile astea m-am maturizat mult si m-au facut sa gandesc de 2 ori inainte de a face un lucru    ceea ce ai mei nu prea vad asta mereu zic ca sunt mik si atat nu am voie aia nu am voie cealalta pt ca sunt mik .... pe bune .... totusi suntem de un an impreuna avem planuri stiu ca e mult de munk pana sa ajunge sa le indplinim dar poate va fi bine ... nu???tre sa fim optimisti si sa speram asa-i ?