Metoda de invatamant din scolile traditionale, cu teme si multe ore petrecute intr-o sala, nu se numara printre cele mai de succes metode de educatie pentru copii. Tari precum Finlanda, Norvegia, Germania, Danemarca, Suedia sau Anglia au adoptat diferite metode de educatie cu mai putine teme, mai putine ore la scoala si mai mult timp petrecut in aer liber.
Care sunt cele mai populare metode alternative de educatie?
Sistemul Montessori
Maria Montessori a dezvoltat la inceputul secolului XX un sistem de educatie care e valabil pana astazi. Ea a respins ideea ca mintea unui copil la nastere este ca o coala alba de hartie si a fost convinsa ca un copil are inca de la nastere o foarte buna capacitate de invatare. Maria Montessori a dezvoltat un sistem de educatie prin care sa le ofere copiilor libertatea de a alege ce le place sa faca. Intregul ei sistem educational este bazat pe ideea ce un copil are nevoie de perioade mai mari de concentrare la un lucru, iar orele de la scoala, in felul in care sunt structurate, nu fac decat sa ii inhibe dezvoltarea naturala. Copiii din scolile Montessori sunt liberi sa isi aleaga activitatile, rolul profesorilor fiind doar de observatori si, numai cand copiii cer ajutorul, de indrumatori. Deoarece la clasele Montessori nu exista teste, ideea de ierarhie dispare. In acest fel, copiii invata fara stres si fara teama de a fi etichetati in vreun fel pentru notele pe care le obtin.
Metoda Waldorf
Metoda Waldorf urmareste dezvoltarea copilului pe plan fizic si intelectual, dar si pe plan spiritual. Inventatorul metodei, Rudolf Steiner, considera ca in primii 7 ani de viata, copilul invata prin imitatie si simturi, motiv pentru care, in aceasta perioada, el trebuie sa isi dezvolte abilitatile noncognitive. La gradinitele Waldorf, copiii sunt incurajati sa se joace si sa interactioneze cat mai mult unii cu altii. De asemenea, ei sunt incurajati sa exploreze mediul inconjurator. In perioada 7-14 ani, in scolile Waldorf copiii sunt invatati sa scrie, sa citeasca, sa invete limbi straine si alte asemenea materii in prima parte a zilei, iar in a doua, sa danseze, sa deseneze si sa isi foloseasca imaginatia. De la varsta de 14 ani, ei sunt considerati pregatiti pentru a intra intr-un mediu de invatamant mai rigid structurat. Criticile care au fost aduse sistemului Waldorf sunt cele legate de religie. In sistemul Waldorf, copiii sunt invatati inca de mici despre sfinti, Vechiul si Noul Testament.
Homeschooling
Metoda invatamantului acasa a inceput sa devina populara si in Romania. Homeschooling-ul presupune instruirea copilului acasa de unul dintre parinti sau de ambii. Daca parintii nu au timp, atunci este angajat un tutore care sa ii predea copilului materiile pe care si le alege. Pentru a fi cat mai bine instruit acasa, copilul poate fi inscris la o scoala din strainatate, unde poate urma diverse cursuri online, pe Skype. De asemenea, pentru a socializa, copilul poate fi dus la diverse cursuri (de muzica, pictura, dans, diverse sporturi, limbi straine). Aceasta metoda are dezavantajul ca nu il expune pe copil la ideea de competivitate. Cand el nu se afla constant intr-un mediu cu persoane de varsta lui sau apropiate de varsta lui, exista riscul sa nu isi dezvolte prea bine abilitatile sociale.
Sistemul Harkness
Aceasta metoda desfiinteaza complet ideea de banci pentru elevi. Elevii stau impreuna cu profesorul la o masa ovala, fac experimente, deseneaza, scriu sau discuta liber despre tot felul de subiecte. Profesorul are grija ca niciun elev sa nu domine discutia si sa lase fiecare elev sa isi exprime opinia. In sistemul Harkness nicio ora la scoala nu e la fel, motiv pentru care nu exista riscul de blazare pentru profesor sau elevi. Pentru ca sistemul sa fie eficient, clasele trebuie sa aiba cel mult 15 elevi. Ideea de baza a acestui sistem este ca fiecare elev sa castige incredere in sine, sa invete sa isi argumenteze opiniile, sa se exprime cat mai concis si, de asemenea, sa invete sa ii asculte pe cei din jur.
Citeste si:
Dezvoltarea copilului de la 5 la 6 ani: cele mai importante etape