Cand sunt bebelusi avem nevoie de timp ca sa ne obisnuim cu ideea ca trebuie sa facem totul pentru ei. Si ne spunem ca de abia asteptam sa creasca mai mari, ca sa se mai descurce si singuri.
Culmea, insa, atunci cand sunt mai mari tendinta noastra este de a face totul pentru ei si trebuie sa facem efort ca sa facem noi din ce in ce mai putin. Fiindca noi facem totul ‘mai repede si mai bine’. Bravo noua, ar fi chiar trist daca ne-am descurca precum un copil de 3 ani, probabil ca am fi intr-un spital. Asa ca intelegeti cat de absurd este acest argument.
Este bine sa le dam si copiilor sansa sa incerce pana le ies si lor lucrurile. Uite ce ar putea face un copil, in functie de varsta:
2-3 ani
- Sa puna rufele murdare in cos
- Sa isi stranga jucariile
- Sa puna cartile inapoi pe raft
- Sa dea de mancare la catel/pisica
- Sa puna mizeria la gunoi
4-7 ani
- Sa ajute la pusul / stransul mesei
- Sa ude florile
- Sa isi faca patul
- Sa puna cumparaturile la locul lor
- Sa intinda rufele
- Sa isi faca ghiozdanul pentru scoala
- Sa puna aspiratorul sau sa dea cu matura
8-10 ani
- Sa isi faca curat in camera
- Sa dea cu aspiratorul / sa stearga praful
- Sa aiba grija de animalul de companie
- Sa ajute la facut mancare
- Sa duca gunoiul
- Sa isi faca pachetul pentru scoala
- Sa goleasca cutia de scrisori
- Sa faca unele cumparaturi
Peste 11 ani
- Sa ajute la curatarea baii si a bucatariei
- Sa spele vase
- Sa faca mancare (supravegheat)
- Sa isi spele rufele
- Sa plimbe catelul
- Sa aiba grija de frati mai mici.
Cum influenteaza personalitatea mamei dezvoltarea psihica a copilului