Cu cat intr-o familie exista mai multi copii, cu atat relatiile devin mai complicate si adultii trebuie sa isi exerseze capacitatile diplomatice pentru a aplana conflictele si a ajuta pe toata lumea sa se simta bine.
De obicei, in astfel de situatii, in care copiii apreciaza gresit care este pozitia lor in familie, avem tendinta de a da raspunsuri standard. Care insa nu ajuta prea mult. Pentru ca nu conving. Sunt mai degraba modalitati la care apelam ca sa dam deoparte problema:
Nu ma pot intelege niciodata cu fratele meu, as vrea sa nu mai fie!, spune copilul cu lacrimi siroaie.
Vei vedea ca vei ajunge sa il iubesti foarte tare. El va fi mereu in viata ta, raspundem noi cu gandurile in alta parte. Dar poate ca, mai bine, ar fi sa aflam mai exact de ce simte asa, sa il invitam sa povesteasca prin ce trece in interactiunea de zi cu zi. Decat o sentinta goala, mai bine ascultam. Faptul ca iti poti povesti necazul te ajuta mult mai mult.
De ce ii acorzi mai multa atentie decat mie?, intreaba copilul, care simte ca ar vrea sa te poata avea mai mult numai pentru el, fara sa fie nevoit sa stea la coada.
Dar nu este adevarat!, va acord la fel de multa atentie, raspunzi tu ratand ce este important in comunicare si concentrandu-te pe faptul ca ti s-ar putea imputa ceva. De fapt ce il intereseaza pe copil este pur si simplu sa petreaca timp cu tine. Si ai putea sa ii propui un moment, in care ai fi libera, ca sa faceti ce si-ar dori. Pentru ca si tu iubesti sa petreci timp cu el!
De ce ii tii intotdeauna partea?, spune copilul dupa ce te-a erijat in judecator al unui conflict intre ei.
Evita cat poti in astfel de situatii sa judeci mereu prin prisma unor opinii pe care ti le-ai facut despre copii. Pentru ca “copilul cuminte” nu este in orice situatie cel care este victima. Solutia, daca unul dintre ei se simte neindreptatit, este sa stai mai mult de vorba cu el ca sa afli de ce are acest sentiment, sa iti explice ce anume crede el ca s-a intamplat de fapt.
Photo by David Calderón on Unsplash
Citeste si