Ni se pare cumva ca este o dovada de nereusita personala daca simtim unele momente de nefericire. Si acest nazi al fericirii se extinde nu numai asupra noastra, ci a intregii familii: copii nostri este obligatoriu sa fie fericiti, la fel si sotul, altfel nu suntem mame si sotii bune.
Sa ne scuturam insa de aceasta URIASA responsabilitate.
In primul rand pentru ca nimic nu este numai lapte si miere. Da, ai un bebelus si ti se pare teribil de dragut si ai face orice pentru el, ajutat fiind sa nu clachezi de hormonii care iti zburda prin vene. In acelasi timp insa poate sa iti fie dor de ceea ce faceai a serviciu, poti sa te simti frustrat ca nu te mai poti ingriji in niciun fel.
Trebuie acceptat faptul ca fericirea este un sentiment. Si ca orice sentiment, este ceva care vine si care trece. Asa ca poti foarte bine sa simti cateva minute de fericire, urmate de cateva de suparare, urmate de cateva de oboseala, urmate de cateva de calm… si tot asa.
Toate aceste stari sunt normale, la toate fiintele umane, fie ele mai mari sau mai mici, si nu trebuie sa sarim imediat sa reparam pe persoana care nu simte ca este in permanenta fericita. Toata lumea trebuie sa invete sa isi gestioneze aceste stari, sa le faca fata. Chiar si daca duci viata perfecta, cea la care viseaza toata lumea, nu te simti fericit tot timpul.
Sa crezi ca daca ai avea suficienti bani incat sa cheltui non stop astfel incat sa fii fericit non stop este o iluzie. Este iluzia care ni se vinde acum in permanenta. Si de asta ajungem sa credem ca este ceva in neregula cu noi daca mai simtim si altceva decat fericire.
Pana la urma fericirea nici nu este atat de importanta. Mai sunt o multime de alte lucruri pe care le putem simti – ambitie, curiozitate, mandrie, spirit de aventura, recunostinta. Si toate sunt lucruri bune pe care ar trebui sa le vrem in viata noastra. Si mai sunt si o multime alte sentimente pe care le putem avea pentru ca suntem fiinte morale si complexe – empatie, frica, vina, dezgust, furie. Stiu, sunt sentimente negative, insa iti inchipui cum ar fi un om care nu are niciodata un sentiment de vina care sa ii regleze comportamentul?
Sa uitam deci obsesia pentru fericire, sunt atea paliere pe care noi, fiintele umane, ne putem dezvolta!
Citeste si
12 lucruri care se schimba in stilul tau de viata dupa ce nasti