Vreau un catel-2

Mi-a raspuns cineva de la un adapost, dar inca nu mi-a zis unde se poate merge, doar mi-a aratat tot asa, poze pe net. E de la un al treilea adapost, nici nu stiu cum se numeste, am dat de ea din greseala. Oricum, pe net nu mai caut ca am pierdut foarte mult timp si am fost si dezamagita de cateva ori.

Il stiu pe Ari, e dragut, am apucat sa vad cred ca vreo 2000 de animale in cateva zile. Totusi, vesti bune, cred ca am gasit unul potrivit. Are un an si nu sunt sigura daca e femela sau mascul pt ca in poza erau ambele si nu stiam care e care.
Acum astept doar sa imi raspunda ca sa pot sa il vad.

Am cam avut discutii cu mama pe tema, asa ca trecusem la ideea de a lua tot inca o pisica, m-am uitat si dupa pisici, si am gasit si broaste testoase gratis cu acvariu cu tot parca tot pe undeva prin site-ul pe care e Ari. Numai ca mi-au picat ochii pe unul din cateii pe care cineva ii adunase intr-o lista de poze de la oameni (mai multi, nu e adapost) care vor sa ii dea.

Mi se pare trist ca sunt foarte multi care renunta la catei adulti, mi se pare iresponsabil si trist, dar poate ca va fi norocul meu si poate am si norocul sa se placa cu pisica. O sa iau niste par de la ea sa vad cum reactioneaza cand o miroase.

Rosa a scris:

Mi se pare trist ca sunt foarte multi care renunta la catei adulti, mi se pare iresponsabil si trist, dar poate ca va fi norocul meu si poate am si norocul sa se placa cu pisica. O sa iau niste par de la ea sa vad cum reactioneaza cand o miroase.

Va fi norocul tau si norocul lui/ei ca isi va gasi o casuta unde sa ii fie oferita toata ingrijirea si dragostea de care are nevoie! 

Multi oameni nu inteleg ca atunci cand iei un animal, fie el de orice fel, iti asumi o responsabilitate. Nu poti sa-l iei si sa-l giugiulesti 2 saptamani sau 5 luni pana te plictisesti de el si apoi sa-l dai pe usa afara. Il iei, e al tau, ai grija de el, sub toate formele posibile. Ca nici de copilul tau nu te plictisesti si il dai la schimb cu altul mai micut, mai dragalas, mai blong, mai nu stiu cum, nu? Si, din pacate, sunt multi care isi iau animale de companie dintr-un moft si apoi vor altceva... si primul moft nu mai conteaza, poate sa si moara, nu mai prezinta interes Sau se gandesc ca daca e un peste, sau un hamster, sau vreun papagal... nu conteaza, nu simte, nu-l doare, nu intelege. Nimic mai gresit!
Hai ca mi-am zis si eu of-ul aici Rosa, sper sa gasesti ce-i pe sufletelul tau si sa fie totul bine! Ramane valabila oferta mea de a merge cu tine la adapostul de la DaisyHope daca vrei

LadyPink a scris:

Multi oameni nu inteleg ca atunci cand iei un animal, fie el de orice fel, iti asumi o responsabilitate. Nu poti sa-l iei si sa-l giugiulesti 2 saptamani sau 5 luni pana te plictisesti de el si apoi sa-l dai pe usa afara. Il iei, e al tau, ai grija de el, sub toate formele posibile. Ca nici de copilul tau nu te plictisesti si il dai la schimb cu altul mai micut, mai dragalas, mai blong, mai nu stiu cum, nu? Si, din pacate, sunt multi care isi iau animale de companie dintr-un moft si apoi vor altceva... si primul moft nu mai conteaza, poate sa si moara, nu mai prezinta interes Sau se gandesc ca daca e un peste, sau un hamster, sau vreun papagal... nu conteaza, nu simte, nu-l doare, nu intelege. Nimic mai gresit!

Cata dreptate ai ... si stiu atatea persoane care si`au luat un animal dintr`un moft sau doar sa se laude cu el si il trateaza oribil ... este chiar o tipa pe site`ul samoyede care si`a luat un blanosel in acelasi timp cu mine (era un puiut nascut chiar in aceeasi zi cu bestia mea) si am vazut acum la anunturi ca vrea sa`l vanda  De ce l`a mai cumparat idioata? doar sa il faca sa se ataseze de ea si apoi sa`l arunce?  Atat m`a enervat chestia asta ca am sunat`o; intre timp il daduse, sunt sigura ca puiutul a ajuns intr`o familie iubitoare ... insa problema este ca nu toti cainii au norocul micutului de mai sus ...
Si cu asta termin si eu cu 

Nu am certitudinea ca a fugit de nebuna. In calduri nu era. Cateaua aia nu se departa de mine la o distanta mai mare de 4-5m. Venea dupa mine peste tot prin casa, daca eu ma ridicam in picioare asa si ea. NU se dezlipea de mine. Cand am fost bolnava, a fost foarte dificil sa ajunga doctorul la mine, eu zaceam in pat. Ma pazea cu sfintenie, nu lasa pe nimeni sa se apropie de mine, ar fi fost in stare sa-l manance de viu pe bietul medic. Cat am zacut eu, a stat lipita de mine in pat. N-a mancat, n-a iesit afara.
Mai tarziu, am aflat ca prin zona umblau aurolaci de furau caini. Pechinezi sau ciobanesti germani. Pentru? Consumul carnii...

imi pare rau alexa pentru pierdere
sincer ma indoiesc ca cineva consuma carne de caine circula multe povesti de genul asta dar foarte putine sunt adevarate. probabil ca a fost furat cainele tau, dar nu pentru astfel de... practici.

Mama, Alexa, m-a trecut un fior taaaare rece pe spate cand am citit ce-ai scris Imi pare tare, tare rau ca nu mai e langa tine. Sper sa mai gasesti un suflet asa de iubitor si de recunoscator ca Mara.

Cat, exact asa a fost si Daisy. Cand am adus-o era tare speriata si zapacita si cred ca ii era ca o sa o ducem repede inapoi la adapost, cum mai patise o data. Era speriata de bombe, nu reactiona, nu facea nimic. Unde am pus-o, acolo a stat pana a doua zi dimineata Si apoi, incet, incet, a inceput sa devina mai sociabila, si acum ce ne mai iubeste Si noi pe ea!!

alexa asa sunt si eu ...
am gasit intr-o vara o catelusa roscata,frumoasa foc. Am luat-o acasa, am dus-o la vet, si am paastrat-o . A fost trup si suflet alaturi de mine 4 ani. Nu se dezlipea de mine, cand eram bolnava nu lasa pe nimeni langa patul meu..Cand eram eu plecata chiar si o noapte, dormea langa usa si plangea, nu manca nu baga pe nimeni in seama. Apoi m-am mutat la casa, unde am mai avut-o langa mine un an. Dormea pe terasa ca era vara, si am iesit sa ud florile, atunci a venit sa o mangai si sa ma joc cu ea [ nu facea niciodata asta daca dormea], am mangaiat-o putin si mi-am vazut de treaba. Dimineata nu am mai gasit-o , am cautat-o si inca o mai caut. Inca sper sa o mai gasesc, imi e teama sa ma atasez de alt catel [desi am unul] , imi e teama ca o voi gasi si se va supara pe mine ca am alt catel. Doamne, au trecut 4 ani de atunci si eu acum plang si mi se rupe sufletul cand ma gandesc ca in seara aia nu i-am acordat toata atentia mea..

eu sper sa o gasesc, nu conteaza ca e la cineva in lesa, o iau inapoi
Cand vad un catelel asemanator , strig "lola" sau "lolita" in speranta ca ea e.. si mereu ma apuca plansul..