Iubit nebun??-2

Sunt o gramada de oameni care au facut facultatea de psihologie si chiar au ei o problema. Profa mea din semestrul 2 de la dppd mi se parea ca are niste probleme destul de grave. April, stiu ca esti tot in Tm, daca imi aduc aminte iti zic cum o cheama, poate ai facut cu ea si sti cum se comporta. As vrea sa stiu ce parere ar avea si altcineva vis-a-vis de ea

Pana acum nu m-am bagat...mi-e oarecum sa o spun,dar o spun:ma regasesc 100% in comportamentul iubitului tau,din pacate  asa am facut si eu,pana i s-a luat de mine si a plecat.
Aveam momente in care il iubeam teribil,si momente cand mi se parea ca face totul pe dos,si ma purtam ca o nemernica,tipam,il jigneam,ii vorbeam urat,etc. Imi parea teribil de rau dupa ce o faceam. Nici acum nu imi pot explica de unde toate chestiile astea,care era cauza lor. Dar ideea e ca imi dadeam seama apoi ce faceam,dar din pacate,e prea tarziu sa iti para rau dupa ce raul e deja facut.
L-am iubit,si inca il mai iubesc...dar starile mele de furie l-au indepartat,asa cum probabil te indeparteaza si pe tine de iubitul tau.
Nu stiu ce sa iti spun sa faci,din experienta mea iti spun ca nimic nu ma putea face sa ma calmez atunci cand mi se punea "pata".

meliko,crede-ma,ca erau de necontrolat,in cazul meu.
Acum cred ca nu as mai face asa,cred ca m-as putea stapani    Dar la mine totusi cred ca au o explicatie:cu ceva timp in urma,el a calcat stramb,si foarte urat de altfel,aparent   eu am trecut peste chestia asta,si imi spuneam si mie ca nu mai am nimic,ca sunt impacata cu mine,ca am iertat,trecut peste...dar in interiorul meu ceva parca ma racaia tot timpul. Cred ca de aici iesirile astea,cred ca totul se forma in subconstientul meu 

Si eu m-am gandit ca pur si simplu asa o fi el, pe toane, dar totusi ar putea sa se abtina. Nu zic ca nu incearca, numai ca probabil la un moment dat nu se mai poate controla, e f impulsiv in general. Nici mie nu mi se pare un lucru rau in a te duce la psiholog, eu una m-as duce daca mi-as da seama ca am un comportament aiurea. Pana la urma, ce sa strice? Numai ca dupa cum v-am zis, el se amuza foarte tare pe tema asta Si exact cum zicea Biannca si eu ii spun mereu ca o sa ma indeparteze de el definitiv daca o tine tot asa fiindca nu se traieste cu un om pe toane si chiar poti sa pierzi multe din cauza asta. In plus, eu nu i-am gresit cu nimic ca sa aiba ceva care sa-l "racaie". Eu cred ca e vorba si de educatie, de felul in care a fost crescut. E singur la parinti si ai lui, mai ales ma-sa, i-au facut toate toanele si dupa parerea mea l-au crescut prost, nu are mare respect fata de ei si face figuri de-astea inclusiv cu ei. Probabil a ajuns sa creada ca se poate purta fix cum are el chef si ceilalti trebuie sa suporte(cum face maica-sa de exemplu).

Sa va zic si eu desper al meu nebun.A devenit un om fara vlaga, se inchide in el si in camaruta lui la blestematul ala de calculator.Toata lumea ma intreaba pe mine ce are pentru ca daca este intrebat se irita foarte repede si spune ca nu are nimic.2 zile ne intelegem, reusesc sa il scot din stare, apoi parca il pierd pe drum, nu mai vrea nimic, sa iesim, sa ne plimbam, sa bem un suc, sa mergem la munte.Daca stam de vorba in legatura cu ce se intampla si ca simt ca trebuie sa ma port ca si cu un ou rosu, imi spune ca lucrurile astea sunt in mintea mea, ca nu sunt chiar asa cum le vad eu, ca, contez pentru el. M-am gandit de nenumarate ori ca eu sunt cauza, ca nu e fericit cu mine, i-am dat o gramada de posibilitati de a alege.Il iubesc, sincer il iubesc, am crezut ca am gasit un om care traieste ca mine, care simte ca mine, care iubeste ca mine, dar s-au schimbat, si vesnic erau alte probleme care erau cauza decaderii lui, job, bani, sanatate.Acum are o casa, un loc de munca, nu stralucit, dar ok platit, sanatatea s-a imbunatatit, si mai presus de toate are o femeie care il iubeste.Am mai scris despre problema asta si dupa ce am discutat cu l, o perioada s-a imbunatatit, atunci nu vedeam decat cum a uitat de mine si de noi, dar vad ca e mai grava problema, nu mai comunica nici cu familia lui.Nu stiu ce sa fac, ma macina problema asta si m-as simti vinovata sa fug cand poate are nevoie de mine, chiar daca acum suntem certati.

Si eu joc WoW dar sa dea dracu daca m-am enervat vreodata din cauza lui... adica, da-l in ma-sa, e un joc. Nu ma enervez pentru ca nu imi merge spell-ul... ar fi ridicol.

k?reste a scris:

April, stiu ca esti tot in Tm, daca imi aduc aminte iti zic cum o cheama, poate ai facut cu ea si sti cum se comporta. As vrea sa stiu ce parere ar avea si altcineva vis-a-vis de ea

chiar te rog, daca iti amintesti, sa spui cum o cheama chiar daca n-am facut cu ea, poate voi face si sa stiu la ce sa ma astept

sweet,ai probleme grave daca iubesti pe altu si pe-asta cu care urmeaza sa te mariti nu il suporti la 1 km de tine.revino-ti si fa un bine.desparte-te de omu asta saracu,nu il lua de barbat ca sa il inseli.am fost cat de indulgenta am putut.

sweet,tin sa te contrazic. Daca ai citit bine ce am spus eu,ai fi vazut ca am mentionat ca il iubeam si inca il iubesc. Simteam ca mi se sfasaie inima in doua,dupa iesirile alea urate. Nu e vorba de iubire/neiubire   
La tine e vorba ca iubesti pe altul,si automat cel de langa tine iti provoaca nervi. Si una peste alta,nu inteleg cum poti iubi pe altul si sa te casatoresti cu altul    Te cam joci cu sentimentele oamenilor,si nu stiu daca si tie ti-ar conveni. Eu zic sa nu iti distrugi viata ta si pe a celui ce urmeaza sa iti fie sot;in primul rand te distrugi psihic,neiubindu-l si trebuind sa il suporti zi de zi,poate chiar sa te prefaci ca il iubesti (ma gandesc ca e totusi un stres sa stai langa o persoana ce nu o iubesti,doar ca e alegerea ta acest stres),si in al doilea rand,il distrugi pe el. Cum crezi tu ca se simte el,cum crezi ca se simte el cand simte respingerea ta(ca e totusi si el om si simte chestiile astea,nu cred ca e de fier).

Apropo,cel pe care il iubesti,nu iti impartaseste sentimentele,sau care e problema?(ca totusi spui ca va cautati reciproc...). Viitorul tau sot are cunostinta de adevaratele tale sentimente?

Si raspunzand la ultima ta intrebare:da,ai probleme,insa nu psihice,ci sentimentale. Nu vei rezolva nimic casatorindu-te,nu vei uita...din cate spui chiar tu,amintirile totusi revin,si vor reveni mereu,indiferent daca te leaga un act de o alta persoana.

ai vrut sa faci copil cu un barbat pe care nu-l iubesti si de care vrei sa te desparti?pt asta esti cea mai vinovata!un copil nu e o papusa.sau un lucru la care sa  renunti cand nu mai ai chef!un copile o minune!