O casnicie fericita...sau o cariera reusita?-16

Eu sunt de parere ca, pana la urma, fiecare face cum il taie capul.

Dar eu ma gandesc asa, idealizand ca nah, never say never...

Eu mi-as dori momentan sa pun cariera pe primul loc. Si nu numai. Vreau sa plec din tara asap, nu neaparat definitiv, dar imi doresc extraordinar de mult in momentul asta sa vad locuri noi, sa cunosc oameni, sa vad cat de mult pot din lumea asta. Fiindca in momentul asta, asa cum vad eu lucrurile, tineretea trebuie traita cat mai frumos cu putinta. Sunt niste ani care nu se mai intorc, si experientele de genul asta - plecat de nebun backpacking prin Europa, un circuit in Cambodgia-Laos-Thailanda, o bursa de fotojurnalism in Haiti, etc etc sunt experiente care isi spun cuvantul asupra unui om. Si n-am dat exemplele astea doar fantezist, cunosc oameni care au facut asta, sau o planuiesc si sunt, in general, oameni care si-au lasat amprenta intr-un fel asupra mea.

Or chestiile astea nu le poti face cu un copil asteptandu-te acasa. Nu cred ca se poate pune intrebarea casnicie sau cariera? Nu poti transa lucrurile astfel. Pana la urma, prioritatile in viata se pot schimba. Da, acum imi doresc o cariera, imi doresc sa calatoresc, sa invat, sa ma duc intr-un bar in Beijing si sa beau si sa dansez si asa mai departe. Acum. Peste cativa ani probabil ca energia asta o sa se consume si o sa incep sa-mi doresc altceva. Sa ma asez la casa mea, sa fac un copil si sa-i ofer tot ce se poate mai bun.

Am spus "energia asta", adica genul de energie pe care o ai la 20 de ani, sete de cunoastere Zi-i cum vrei tu. Asta nu inseamna ca la 30 de ani nu o sa mai fii bun de nimic. Tocmai, dupa ce am trecut de perioada aia de nebunie mi se pare un bun moment sa fac un copil

pentru mine e familia pe primul plan, dupa care cariera si prietenii. De ce? pentru ca nu as putea sa am ce vreau pe plan profesional fara sa am cu cine sa impart, sa trebuiasca sa ma intorc la o casa goala etc

Emilya a scris:

pentru mine e familia pe primul plan, dupa care cariera si prietenii. De ce? pentru ca nu as putea sa am ce vreau pe plan profesional fara sa am cu cine sa impart, sa trebuiasca sa ma intorc la o casa goala etc

Subscriu ...

apropo de asta Sum eu in liceu aveam o colega care zicea sus si tare ca ea vrea cariera, ca nu ii trebuie copiii samd..si s-a maritat in mai putin de un an de relatie si are copil de 3 ani acum
deci se mai intampla si altora
bine nici eu nu sunt departe..eu vroiam de la 20 de ani copil si acum la 25 nu mai simt chiar la fel..probabil e normal sa ne schimbam conceptiile in functie de persoane/situatii, etc.

ah, pai si ea are cariera, dar nu asa mareata cum vroia..de asta zic ca ne putem schimba destul de repede optiunile care la momentul respectiv ni se par de neschimbat

summ,n-ai innebunit si eu gandesc la fel

offtopic :summ,pai nu mai esti cu ex?adica cel pe care il stiam si eu? no,vezi ca sunt in urma rau?si cand intreb de noutati,nimeni nu zice nimic

Eu acum sunt fix la mijloc: imi doresc un copil dar imi doresc foarte mult si sa ma formez mai bine din punct de vedere profesional. Habr nu am ce imi doresc mai mult, sau ce anume sa aleg..Mai las si eu timpul sa treaca, poate ma mai maturizez si stiu ce vreau de la viata