O dorinta mare-3

Anna, sper sa fie intr-un ceas bun cand va veti hotari sa o faceti si sa iasa totul bine.
Esti binevenita printre noi daca vei mai dori sa mai stai.
Toate cele bune!

Jessica_M a scris:

[Mai bine ar căuta să se bucure de copilul ei.

Anna, de ce să ne părăseşti?

mai ea a avut cateva relatii si tipi respectivi nu mai fusesera casatoriti deci nu voiau un copil pe cap..si o lasau

Si eu am o gramada de prietene/colege de varsta mea ( 22 ani)  care sunt casatorite sau chiar sunt gravide/au copii. Si eu vad acum, mai ales ca a venit caldura, o gramada de mamici cu carucioare si bebei peste tot. Si eu imi doresc , insa peste cativa ani. Trebuie sa mai ma maturizez , sa mai trec prin niste pasi pana ajung la stadiul de mamica. Nu e vorba ca nu sunt responsabila, dar mai am o gramada de lucruri de infaptuit si de realizat ca sa pot avea o familie fericita. Fiecare isi considera singura momentul

be_happy a scris:

Melany, tu aveai o prietena care suferise un accident..Cum se mai simte? Si-a revenit?

Scuzati offtopicul...

se simte bine trebuie sa faca reconstructie de trahee si reconstr craniana.e aceaisi pers care are copilu
e simplu sa dati sfaturi cand nu sunteti in locul ei.....

anna, daca vrei bebele fa`l. dar sa te gandesti fff bine inainte. mai lasa putin timp sa treaca (cum ai zis si tu, ca doar nu te apuci maine de facut bebele) ca sa nu iti dai seama mai tarziu ca doar a fost un capriciu.
si noi ne dorim bebe, dar nu avem de gand momentan pentru ca.... criza din ziua de azi lasa de dorit. si eu am note bune, am 10 pe linie aproape, dar mi`am dat seama ca in ziua de azi poti sa fii cat de bun si sa ai ce facultate vrei, de viitor... dar daca nu ai pile, degeaba. nu vreau sa te descurajez, dar situatia din Romania nu e tocmai roz.

eu cred ca nu te-ai gandit in profunzime la dorinta ta, probabil e ceva de moment. mie mi se pare devreme sa ai un copil la varsta asta. plus ca o data ce aduci un copil pe lume, prioritatea nr 1 e el, trebuie ca ambii parteneri sa fie pregatiti din punct de vedere psihic mai ales. nu-ti mai permiti cat e mic sa te mai duci prin vacante, sa mai iesi ca altadata...mi se pare totusi o maturizare cam brusca la varsta ta. acum depinde f mult si ce-ti doresti tu, daca chiar simti ca asta trebuie sa faci si ai incredere in iubitul tau, e ok...gandesc ca e f bine ca in viata sa faci ce simti tu.
oricum toate la timpul lor...eu de ex nu as face un copil pana nu as fi casatorita.

eu am tot citit si am incercat sa ma abtin ,dar nu pot..eu sunt o mama tanara,l-am facut pe fimiu la 20 de ani,mi l-am dorit,il am
insa mai fetelor...nu mai vorbiti despre un copil ca despre un obiect,il vreau il am...
cateva au spus ce implica asta. implica mult.da,te poti distra,daca are cine sa te sprijine,insa tu trebuie sa schimbi total modul de viata care l-ai dus.
pentru cele care au zis ca il pot creste si singure..
eu nu zic decat atat....cand o mai creste si intreaba de ex..unde e tata..sau de ce eu nu am tata...ce ii ve-ti raspunde ? ca ,decat eu te-am vrut? nu mai ganditi egoist,un copil are nevoie de amandoi parintii si oricata dragoste ati darui..nu este de ajuns.

anna,daca esti pregatita pentru asa ceva,ii poti oferi in primul rand siguranta si apoi tot timpul tau...iti urez bafta si...sa stii ca e un sentiment minunat sa fii parinte tanar.

Ultima oara a fost editat de wild_wind (2010-03-25 15:38:04)

andrulina a scris:

oricum toate la timpul lor...eu de ex nu as face un copil pana nu as fi casatorita.

asa ziceam si eu.....da in fine ,fiecare face ce-l taie capu..
eu nu stiu unde a scris ca au luat decizia de a face un bebe amandoi...eu am citit ca doar ea isi doreste

free a scris:

Trebuie sa se bucure de copilul sau, sa si-l creasca,nu sa regrete ca-l are.

Melany1 a scris:

e simplu sa dati sfaturi cand nu sunteti in locul ei.....

Asa e Melany

Free, crezi ca-i asa usor? Crez ca-i simplu sa fii si mama si tata? Crezi ca-i usor sa intretii singura un copil? Crezi ca-i frumos sa n-ai langa cine sa te bucuri de tot ceea ce inseamna copilul ala? De primii pasi, de primul cuvant? E usor sa dati sfaturi: oo vai! ar trebui sa fii fericita ca uite ce copil frumos ai! Sau: "hai nu mai fii suparata, ca-ti gasesti tu pe altcineva, sigur o sa gasesti un barbat care o sa te merite!". No really?!? Chiar credeti ca pentru un barbat e usor sa accepte copilul altuia?
Eu sunt perfect constienta ca pentru mine this is it, s-a dus dracu tot, tot ce-mi ramane este sa-l cresc pe el, singura si vai de mama mea. Oricat de mult ti-ai iubi copilul, e imposibil sa n-ai in suflet o farama de regret. Eu am ceva mai mult decat o farama... Sunt lesinata dupa fiul meu, dar sa-mi bag picioru daca n-as da orice sa pot da timpul inapoi, si sa nu raman gravida! Stiu ca suna nasol, dar asta e...

Imi este tare mila de un copil care are nesansa sa auda, chiar si din greseala, asemenea cuvine de la mama lui.
Eu imi doresc f mult un copil.Sunt casatorita in acest moment insa nu-mi garanteaza nimeni ca o sa fiu cu sotul meu pana la adanci batraneti dar asta nu ma face sa-mi doresc mai putin acest copil.